Deschisă cu ocazia Centenarului eliberării oraşului Oradea şi a judeţului, precum şi a instaurării administraţiei româneşti în Bihor, expoziţia „Basarabia şi Crişana” reflectă perenitatea artei populare în două provincii de la graniţele României Mari. Orhanizată de Muzeul Ţării Crişurilor şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, expoziţia a fost inaugurată joi după masă, la sediul instituţiei muzeale orădene din Str. Armatei Române nr.1/A.
Sunt expuse piese etnografice din Basarabia şi din Crişana, două provincii îndepăratate dar care au atât de multe în comun: ceramică – case de uz casnic, obiecte de mobilier ţărănesc, de uz cotidian, şterguri, feţe de masă, ponevi, precum şi piese de port popular: spăcele, poale, cojoace, sumane. Simbolistica aproape unitară cuprinde motive cosmice, fitomorfe, zoomorfe ori antropomorfe, şi motivele ornamentale abstracte: puncte, linii, figuri geometrice.
Ţăranul român, creator de artă
„Este de o frumuseţe de necontestat această expoziţie, în toate obiectele de aici descoperind geniul ţăranului român care a ştiut să modeleze o materie primă, în consens cu trăirea lui interioară şi în consens cu ceea ce înseamnă natura, armonia. Dar în mod special aş insista asupra eleganţei costumelor. În general, despre ţăranul român se vorbea ca despre un slujitor al pământului, mai puţin ca şi un creator de artă. Dar datorită muzeelor, în primul rând, tezaurul acesta de piese de artă populară îl putem descoperi, îl putem admira”, a spus Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, la vernisajul la care au fost prezenţi şi Traian Bodea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor dar şi Adriana Ruge, director interimar al Direcţiei Judeţeană pentru Cultură Bihor.
Petru Vicol, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, a venit la Oradea împreună cu echipa sa de etnografi. „Am emoţii pentru că am reuşit să avem o expoziţie excepţională”, a spus acesta. Expoziţia a fost vernisată pentru prima oară în 28 noiembrie, anul trecut, la Chişinău, în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, care anul acesta, în toamnă, va împlini 130 de ani de activitate. Acest eveniment se încadrează în programul care a fost propus pentru acest an aniversar.
Cu caracter simbolic
Obiectele expuse au fost aşezate „frăţeşte”, pe o parte cele din Basarabia, pe peretele opus cele din Crişana, unite la mijloc de o frumoasă horă de costume populare. Au fost, de asemenea, reprezentate meşteşuguri precum: prelucrarea pietrei, olărit, confecţionarea lăzilor de zestre, prelucrarea fibrelor textile. „Expoziţia a fost din capul locului gândită a fi una cu caracter simbolic, realizată pentru a onora Centenarul Marii Uniri, fiind deschisă mai întâi anul trecut în Basarabia, iar astăzi, în onoarea Centenarului eliberării oraşului Oradea şi a judeţului. Obiectele care fac parte din expoziţie sunt valori de cultură şi civilizaţie românească, indiferent că vorbim despre lumea de dincolo sau dincoace de Prut. Dar în acelaşi timp sunt şi o dovadă clară a calităţii populaţiei care le-a creat: hărnicia, gustul pentru frumos, creativitatea, ingeniozitatea”, a precizat şeful secţiei de etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor, Ioan Goman.
Vernisajul a fost întergit de momentul muzical folcloric susţinut de eleva Liceului de Arte, Bianca Diana Popa dar şi de mica surpriză muzicală oferită de elevi ai Liceului „Spiru Haret” din Chişinău, prezenţi cu această ocazie la Oradea. Expoziţia va putea fi admirată la Oradea până în 21 iulie 2019.
Citiți principiile noastre de moderare aici!