Spectacolul va avea loc în data de 13 decembrie de la ora 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Oradea. Pe scenă vor urca artiştii Operei Naţionale Române din Cluj Napoca. Premiera absolută a baletului „Spărgătorul de nuci” a avut loc pe 6 decembrie 1892, la Teatrul Mariinski din Petersburg.
Caracterului fantastic al multora dintre povestirile lui Ernest Amadeus Hoffmann aparţine şi basmului „Spărgătorul de nuci”, scris în 1816 pentru micii săi prieteni Maria şi Fritz, copiii unui amic. Scriitorul înfăţişează peripeţiile spărgătorului de nuci, dând un însemnat rol în acţiune, pasionaţilor săi auditori. Subiectul se desfăşoară pe trei planuri. Primul, în care se încheagă acţiunea, este planul vieţii obişnuite; al doilea ne introduce în lumea fantasticului prin povestea spusă Mariei de unchiul Drosselmeyer; iar al treilea – visul fetiţei, amestecă, aşa cum se petrece în somn, elementele basmului cu elemente din existenţa cotidiană. Muzica spectacolului este semnată de Piotr Ilici Ceaikovski. Libretul de Marius Petipa. „Factura aparte a acestui balet permite prezentarea actului II ca divertisment separat, precum şi detaşarea ca piesă de recital a marelui «Pas de deux» Maria-Prinţul, din actul II. Totodată, eleganta muzică a lui Ceaikovski, plină de farmec şi melodicitate, este adesea prezentată sub formă de suită simfonică în concerte”, spune Dorina Mican Tudoroiu, secretar muzical-literar la Opera naţională Cluj-Napoca.
Crăciun, Ţara florilor…
După o mică uvertură (allegro giusto), cortina se ridică înfăţişând holul din casa preşedintelui Silberhaus, unde se fac ultimele pregătiri pentru Sărbătoarea Crăciunului. Sosesc rudeniile şi toţi musafirii mari şi mici. Copiii lui Silberhaus – Maria şi Fritz – împreună cu prietenii lor, primesc darurile, dansând şi admirând spectacolul strălucitor. Agitaţia generală creşte treptat, culminând cu un voios galop (presto). Soseşte şi unchiul Drosselmeyer – care e magician, şi oferă copiilor cadouri, printre care şi trei jucării reprezentându-i pe îndrăgiţii Pierrot şi Colombina, împreună cu un soldăţel de plumb. Pornite cu cheia, jucăriile par a prinde viaţă şi se avântă în dans (allegro molto vivace şi final – Presto). Preferatei sale, Maria, Drosselmeyer, îi dăruieşte o păpuşă comică: un spărgător de nuci. În curând, copiii strică jucăria şi, întristată, Maria îl îngrijeşte pe bietul spărgător de nuci.
După tradiţie, toţi musafirii, mari şi mici, dansează, apoi oaspeţii se retrag iar cei doi fraţi pleacă la culcare. Îngrijorată din pricina spărgătorului de nuci „bolnav”, după ce totul se linişteşte, Maria revine în încăperea acum întunecată în care se află bradul. Prin preajmă, se află şi unchiul Drosselmeyer. Luminat de razele lunii şi sub puterea magică a unchiului, bradul devine din ce în ce mai mare… În tabloul al II-lea decorul se schimbă, înfăţişând împărăţia zăpezilor unde ninge şi viscoleşte, dar treptat, totul se domoleşte iar fulgii se prind în minunatul lor vals – „Valsul fulgilor de nea”. Apoi, Maria şi Prinţul îşi continuă călătoria, pentru a ajunge în Ţara dulciurilor, într-o armosferă feerică. Serbarea în onoarea Mariei – pretext pentru un mare divertisment, cuprinzând dansuri de caracter, reprezentând dansurile feluritelor bunătăţi: dans spaniol – „dansul figurilor de ciocolată” (Allegro vivace), dans arab sau „dansul cafelei” (Comodo), dans chinezesc – „dansul ceaiului” (Allegro moderato), dans rusesc (Molto vivace). Urmează pastorala – „Pas de trois” şi dansul comic al celor trei paiaţe. Călătoria continuă în Ţara florilor. Oaspeţii sunt primiţi de către flori cu fermecătorul lor vals – „Valsul florilor”. Apoi, Prinţul o invită pe Maria la dans-mare „Pas de deux”. În sfârşit răsună valsul final şi apoteoza în stilul grandios al baletului romantic.
Iar visul fetiţei se sfârşeşte… Prinţul redevine spărgătorul de nuci – darul nepreţuit al unchiul Drosselmeyer. Biletele se găsesc la caseria Casei de Cultură a Sindicatelor. Preţul biletelor este de 30, 40 sau 50 de lei, în funcţie de locul în sală.
Citiți principiile noastre de moderare aici!