Goana după gaz s-ar putea transforma în fuga de gaz. Gazul nu mai pare atât de atractiv acum, când factura la încălzire ajunge în lunile de iarnă mai mare decât salariul minim pe economie.

Cu toate astea, proiectele care ne-ar putea câștiga independența energetică și scădea facturile se lasă așteptate.

Cine are suficienți bani își instalează pompe de căldură sau panouri fotovoltaice. Cine nu, poate să asculte de sfatul primarului din Tinca, Teodor Coste, care spune că „te încălzești după câți bani ai”.

Explicația pentru atitudinea autorităților vizavi de problema gazului ar putea fi că este mult mai simplu să faci ceea ce știi, decât să te bagi în realizarea unor proiecte complicate, care cer timp și multă muncă, iar la sfârșit s-ar putea să nu ai o panglică de tăiat. Mai mult, nu dă bine în fața electoratului să recunoști că introducerea gazului, promisă în campanie, nu este o idee chiar atât de bună și nici nu este nici ieftină. „Cert este că e mai simplu. Avem tehnologia, tragem rețele de gaz, instalăm o centrală pe gaz și practic acolo se termină problema autorităților. E relativ simplă tehnologia în sensul în care o avem la momentul actual. Știu că există anumite argumente și speculații și astea au fost folosite inclusiv în PNRR, cum că am putea tranzita de la o infrastructură de gaze naturale la o infrastructură de hidrogen, iar în felul acesta să ne asigurăm și perspectiva de viitor în legătură cu infrastructura de gaze, dar nu e același lucru. Nu ne putem imagina prin această infrastructură de gaze vom putea pompa hidrogen, atunci când vom renunța la gaze. Sunt două lucruri complet diferite”, a atras atenția Sorin Cebotari, cercetător dezvoltare sustenabilă, energii regenerabile, economie circulară și fondatorul InfoClima.

Scumpiri noi

Experții cu care am discutat avertizează că prețul la combustibilii fosili ar putea crește și mai mult. Iar autoritățile ar trebui, măcar acum, în al 12-lea ceas, să se gândească la soluții pentru a scădea facturile. „Știu că sunt discuții că am putea extrage gaze din Marea Neagră, dar și aceasta la rândul ei e o capcană, pentru că sunt extrase de niște companii private și sunt pompate într-un sistem de piață europeană, iar prețurile nu sunt formate din dorința noastră, ci sunt formate de piața europeană. Dacă pe piața europeană vom avea prețuri mari, atunci și gazele extrase din Marea Neagră vor avea prețuri mari”, a avertizat Sorin Cebotari.

Trebuie avute în vedere soluții de durată. „O soluție mult mai sustenabilă și de durată este să investim acești bani în două măsuri mult mai utile și relevante. Unu la mână, să creștem eficiența energetică a clădirilor la nivel de locuințe sau blocuri, scăzând astfel factura independent de sursa de energie pe care o folosim, respectiv să investim în capacități regenerabile, atât la nivel de comunitate, cât și la nivel micro: avem acele programe care ajută consumatorii să își instaleze panouri solare acolo unde se poate”, a explicat sursa citată.
El amintește că în județul Bihor există foarte mult potențial geotermal, iar județul s-ar putea folosi de acest potențial. „S-ar putea investi în direcția aia și mi se pare extrem de inovator să se folosească apele termale pentru încălzire și producerea de energie termică. Mi se pare mult mai oportun să se gândească la un plan în această direcție, decât să se încerce o gazificare cu sursă externă, privându-ne astfel de posibilitatea de a crește independența energetică și de a fi noi cei care decidem cât consumăm și de unde”, a subliniat expertul InfoClima.

Este adevărat că în Oradea și în județ există câteva investiții în sisteme de încălzire pe apă geotermală, însă deși avem zăcământul sub noi, până acum autoritățile au făcut prea puțin pentru a-l folosi. Viceprimarul din Beiuș, Dragoș Balog, consideră zăcământul de apă geotermală „o mană cerească”. „Costul la încălzire este foarte mic. Pe lunile octombrie, noiembrie, decembrie și ianuarie am plătit 1.490 de lei, pentru a încălzi 160 de metri pătrați”, afirmă viceprimarul, din proprie experiență. El a explicat că în iarna care a trecut au fost câteva probleme cu încălzirea, pentru că numărul abonaților este foarte mare, iar cele două sonde din Beiuș nu au făcut față. „Acum a fost montată a treia sondă, prin urmare rețeaua are presiune optimă și temperatura necesară”, a spus edilul. Rețeaua de apă geotermală acoperă aproximativ 70% din oraș. Viceprimarul spune că, din păcate, cele trei sonde nu ar face față pentru a acoperi tot necesarul, însă municipalitatea lucrează la un studiu de prefezabilitate, pentru a găsi soluții și pentru zonele care nu sunt acoperite încă.

Investiții în geotermal

Reprezentanții Transgex, una dintre cele mai mari companii din țară care se ocupă cu exploatarea apelor geotermale, susțin că zăcământul nu e prezent în tot județul. Însă există suficient în perimetrul Oradea, Beiuș, Borș, Săcueni, Marghita, iar în Ștei lucrurile sunt relativ clare, după două foraje mai modeste. Problema este că nu există o companie suficient de mare pentru a gestiona o investiție care să acopere toate aceste localități. „În momentul de față, nu există o entitate care să se ocupe de dezvoltarea masivă a acestor zăcăminte. Pentru gaze lucrurile sunt clare, iar investitorii urmăresc profitul. Firma noastră nu e o firmă cu un potențial suficient de mare să poată gestiona sute de milioane de euro, necesare pentru investițiile de aici”, explică inginerul Ionel Muțiu, din cadrul Transgex. „Trebuie să ne gândim serios la necesitatea de a reduce consumul de gaze și cred că și oamenii obișnuiți, care deunăzi își doreau foarte tare să fie racordați la rețelele de gaze, de acum se vor gândi mai serios la așa ceva”, a recunoscut senatorul PNL Adrian Hatos.
Soluții inovatoare

[eadvert]

Iar cei care trebuie să vină cu soluții sunt oamenii cărora le-am dat votul. Fără sprijinul statului, foarte puțini cetățeni își permit să investească în surse de energie verde. „Când e vorba de energie, investițiile sunt masive. Nu vă așteptați ca cetățenii de rând să investească masiv în panouri fotovoltaice. Mai ales cele de domiciliu, este una dintre soluțiile cele mai îndemână și mai puțin poluante, dar sunt scumpe. Nu se vor extinde decât în măsura în care statul va acorda stimulente pentru investiții private, de altfel asemenea stimulente există și vor exista în continuare. Dacă vrem să se întâmple generalizarea utilizării energiilor regenerabile într-o perioadă rezonabilă, trebuie să existe stimulente, granturi, reduceri fiscale, pot fi multe variante.

Pentru că prețul la gaze va rămâne multă vreme prohibitiv”, a completat senatorul liberal. „Dacă vorbim de soluții mai inovative, acestea sunt pompele de căldură. Asta necesită organizare administrativă și de politică publică puțin mai complexă. Trebuie să ne gândim la niște mecanisme mai complexe, cum alocăm bani, cui dăm, cui nu îi dăm, certificări. Incertitudinea aceasta și complexitatea unor astfel de măsuri poate să sperie decidenții, atât naționali, cât și locali. Nu aduce nici beneficii politice atât de mari, pentru că nu e atât de vizibilă. Facem niște rețele pe gaz, le vedem, tăiem o panglică, s-a mai gazificat un sat, batem toți din palme și este bine. La soluțiile inovative trebuie să mergem la fiecare casă să tăiem panglici după ce și-au pus panouri pe casă”, a precizat Sorin Cebotari.

Senatorul PNL Adrian Hatos susține că tranziția verde este unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene și este motivată în primul rând de obligația pe care o avem față de generațiile viitoare, de a stopa încălzirea climatică. El adaugă că această tranziție e motivată și de reducerea dependenței energetice a Europei de gazul și petrolul care vin din Rusia. „Și eu m-am mirat și m-am gândit de unde acest entuziasm românesc pentru extinderea rețelelor de gaze și cred că pot să îmi imaginez câteva explicații. Una este, poate cea mai importantă, că înainte de criza prețurilor la gaze, exploatarea gazelor naturale era destul de convenabilă, atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentru cei industriali. La asta se adaugă și faptul că, de multă vreme, în România accesul utilizatorilor casnici la gaze a fost văzut ca un fel de semn de modernitate, ca un viciu de urbanitate. Și e de înțeles, pentru că fiind la capătul rețelei de gaze, aveai posibilitatea să gătești mult mai convenabil, puteai să îți încălzești apa și casa ieftin”, a explicat Hatos.

Creșterile prețurilor la combustibili nu depind de noi. Depinde de noi cum ne pregătim să le facem față. Dacă Guvernul ar fi investit în urmă cu zece ani în programe de eficiență energetică, acum am fi plătit mult mai puține facturi, independent de prețul energiei. Iar, dacă am fi produs toți energie acasă din panouri solare, am fi plătit mult mai puțin pentru încălzire sau iluminat. „Cert e că vor crește în continuare prețurile, mai ales la energiile pe bază de combustibili fosili, pentru că avem acele certificate verzi europene, care de la an la an vor deveni tot mai puține, vor crește în preț și vor trebui plătite de termocentralele pe cărbuni și de termocentralele pe gaz. Prin urmare, prețul la energie produsă din acele surse va crește, iar creșterea se va vedea și în prețurile facturilor. Cert e că trendul e în sus”, a concluzionat reprezentantul InfoClima.
Dacă statul nu se mișcă repede și nu va veni cu unele schimbări în ceea ce privește piața de energie, tot ce vom putea face în iernile următoare este să ne pregătim de „impact”.

PNL, mândru de investițiile în gaz

Aceasta este o postare care a apărut pe foarte multe conturi de Facebook ale unor liberali bihoreni, parlamentari și nu numai.
„Aducem gazul în casele românilor! Creștem calitatea vieții, dezvoltăm România prin investiții, în fiecare loc din țară!
De săptămâna viitoare, primăriile din Bihor pot depune proiecte pentru înființarea de noi sisteme de distribuție a gazelor naturale. Programul prevede și extinderea și modernizarea infrastructurii existente. Astfel, aproximativ 196.000 de familii vor fi branșate la rețeaua de gaze.
Cererile de finanțare se pot depun, într-o perioadă de 45 de zile, pe https://investitii.mdlpa.ro/, conform ghidului de înregistrare a cererii de finanțare în aplicația digitală a Programului Național de Investiții «Anghel Saligny»”.