Aurul aflat în concentraţii prea mici pentru a fi exploatabil mecanic e extras chimic. Fie din minereu precum cel de la Roşia Montană sau din pulbere de aparatură măcinată. Însă dacă păstrarea aurului în zăcăminte naturale nu implică cheltuieli, depozitarea deşeurilor electronice e o problemă stringentă.
În SUA şi Europa, telefoanele mobile trec printr-un proces „murdar” dar profitabil, în care se folosesc chimicale precum acidul sulfuric sau cianura pentru a recupera metalele, ceea ce poluează mediul.
Miza este însă mare. Căci în telefoanele casate se găsesc o mulţime de circuite cu metale preţioase. Din 100.000 de telefoane mobile se pot aduna circa 2,4 kg de aur, 25 kg de argint, 900 kg de cupru, precum şi alte metale. Deşi este o industrie profitabilă, recuperarea metalelor din electronice vechi prezintă riscuri de mediu.
Ciuperci de aur…
Cercetătorii au descoperit însă un nou proces natural, care se foloseşte de ciuperci.
Astfel, în aprilie, canale media internaţionale au transmis că Centrul de Cercetări Tehnologice VTT din Finlanda a creat un prototip de „covor bio” din micelii, părţi foarte mici ale ciupercilor care cresc sub pământ. După ce telefoanele sunt măcinate într-o pulbere fină, sunt amestecate cu miceliile modificate astfel încât să atragă aurul. Cercetătorii arată că procesul recuperează până la 80% din aur, spre deosebire de 10 sau 20% – procentul mediu recuperat prin procesul toxic cu cianură. Metoda alternativă, cercetată în prezent de oamenii de ştiinţă finlandezi şi bazată pe ciuperci este mai puţin dăunătoare pentru mediu şi mult mai eficientă.
Deocamdată, oamenii de ştiinţă de la VTT nu au estimat costurile acestui procedeu bio. Însă e de aşteptat ca tehnologia să fie îmbunătăţită în timp, şi optimizată economic.
De altfel, ciupercile sunt adesea folosite în procese similare, precum absorbţia petrolului sau a altor chimicale, însă această nouă utilizare le-ar putea face vedete în industria hi-tech.
Citiți principiile noastre de moderare aici!