Peste 1.000 de persoane de la diferite instituţii de stat sau companii private s-au strâns sâmbătă în localitatea Sârbi. Echipaţi de lucru, cu toţii s-au implicat în acţiunea de plantare – Plantăm Fapte Bune România – Bihor. În total, cu sprijinul voluntarilor implicaţi, au fost plantaţi 18.000 de puieţi (gorun, cireş, frasin), pe o suprafaţă de 3,5 hectare din comuna Sârbi.
La acţiune au luat parte elevi şi profesori de la Şcoala de Agenţi de Frontieră ,,Avram Iancu”, Jandarmeria Bihor, Pompierii şi Poliţia Bihor, Universitatea din Oradea, Compania de Apă, Penitenciarul Oradea, reprezentanţi ai ONG-urilor, elevi de la Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu” şi de la alte şcoli şi licee din Oradea şi judeţ, dar şi angajaţi ai companiilor private.
,,Suntem mândri să vedem oameni deschişi şi conştienţi de importanţa mediului asupra calităţii vieţii. <<Plantăm Fapte Bune>> este o iniţiativă naţională de împădurire bazată pe voluntariat, care a pornit la drum în 2011, prin Asociaţia EccoAssist din Bucureşti. Până în prezent, 32.300 voluntari au plantat și îngrijit 660.000 copăcei pe un total de peste 206 hectare de terenuri publice neproductive, în 21 de judeţe. În 2013, inițiativa a primit Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României, iar de-a lungul anilor i s-au acordat șase distincții din partea comunității. Acesta este primul an în care proiectul se derulează în judeţul nostru. Am plantat 18.000 de puieţi – 13.000 de gorun şi cireş şi 5.000 de frasin”, a declarat Ionuţ Coman, coordonatorul proiectului.
Potrivit acestuia, comuna Sârbi a fost a treia opţiune luată în calcul pentru plantare, după ce pe listă au fost localităţile Sânmartin şi Păuşa.
Mai mult oxigen
Participanţii s-au arătat încântaţi de acţiune. Cu toţii au spus că au ales să se implice pentru a-şi oferi – lor şi copiilor lor, şansa la o viaţă mai sănătoasă.
,,Orice plantare are un rol foarte important pentru sănătatea omului. Fără un mediu înconjurător curat nu putem avea o viaţă bună”, a spus Bogdan Alexandru Lungu, elev în clasa 202 la Şcoala de Agenţi de Poliţie de Frontieră din Oradea.
Pentru o bună organizare şi pentru a le uşura munca participanţilor, organizatorii, împreună cu ingineri de la Direcţia Silvică, şi ing. Dumitru Caia (din echipa de coordonare), au trasat terenul, l-au marcat cu var şi le-au explicat voluntarilor cum se plantează.
,,Suntem în şantierul de împăduriri, la UAT Sârbi. Am curăţat terenul împreună cu angajaţii primăriei Sârbi şi l-am pichetat cu var. Ne bucurăm că foarte mulţi tineri se implică în plantarea arborilor. Se vor bucura, probabil peste 100 de ani, de beneficiul lemnului. Până atunci, se vor bucura de oxigenul produs de aceşti arbori”, a asigurat ing. Ioan Paşcalău, şeful Districtului 1 Şişterea.
,,Această zonă pe care se plantează a fost o pădure de carpen şi fag, a Primăriei Sârbi. Am făcut tăieri pentru că era o pădure care se afla la vârsta exploatabilităţii. O pădure care avea peste 60 de ani. Noi am cumpărat puieţii. Ne bucurăm că este o participare atât de mare. Le mulţumesc pe această cale tuturor celor care s-au implicat. Ne gândim, în viitor, într-o zonă mai sus pe o suprafaţă de un hectar şi jumătate, unde avem alunecări de teren, să facem tot acelaşi lucru. Nu ştiu dacă ne va permite timpul să facem acum, dar sigur în toamnă o să realizăm această plantare. De asemenea, vrem şi să facem o perdea forestieră, pe lângă şoseaua din zonă. Aceste acţiuni sunt importante pentru mediu, pentru comună. Nu prea s-a pus accent pe mediu”, a spus viceprimarul comunei Sârbi, Vasile Pop.
,,Îmi iubesc ţara”
Sportivul Sandu Lungu s-a numărat printre cei care au plantat. Acesta a declarat că s-a implicat din dorinţa de a avea o ţară frumoasă şi curată, pe care să le-o lase copiilor şi nepoţilor săi.
,,Eu am prins o România frumoasă, cu păduri. A fost ciopârţită. Îmi iubesc ţara şi îmi pasă de ea. Tocmai din acest motiv, mă voi implica mereu în acţiunile de mediu”, a spus Alexandru Lungu.
Cel care i-a umit pe toţi prin dragostea şi pasiunea faţă de mediu a fost decanul Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale, prof. Ioan Horga. După ce a plantat, acesta a aranjat pământul şi puieţii în urma celor care, în entuziasmul şi graba lor de a face cât mai mult, nu au ţinut cont că trebuie acoperite bine rădăcinile sau să le creeze posibilitatea de a se adăpa de la ploaie.
,,De când eram copil, mi-a plăcut să particip la plantat de puieţi. Chiar dacă ne ducea cu şcoala şi era obligatoriu, mă bucuram că las ceva în urmă. Când trec pe acolo şi văd pădurea de brazi, mă gândesc că în urmă cu 45 de ani am plantat şi eu câteva sute”, a spus profesorul Horga.
La final, participanţii au fost invitaţi la o masă câmpenească, asigurată de organizatori cu sprijinul sponsorilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!