Aceasta după ce proprietarul a implementat măsuri de mediu la ferma din Marghita. Ferma de porci din Marghita funcţionează în acelaşi loc din 1977, Iosif Pazuric preluând-o de aproximativ un deceniu.
Comisarii Gărzii de Mediu au fost de mai multe ori în control la fermele de porci din Marghita şi de fiecare dată rezultatul a fost acelaşi: toate avizele sunt în regulă. Singura sursă identificată ca fiind la originea propagării mirosurilor a fost sistemul de ventilaţie din hale.
„Cele 7 hale sunt prevăzute cu 116 ventilatoare, dar societatea aplică bioenzime şi bacterii speciale pentru reducerea emanaţiilor, iar Garda de Mediu a impus ca măsură creşterea concentraţiei pentru aceste bioenzime şi bacterii tocmai pentru a împiedica emanarea mirosurilor”, a fost punctul de vedere al instituţiei cu acel prilej.
Jurnalul mirosului
La rândul lor, proprietarii fermei le-au cerut scuze localnicilor pentru disconfort, asigurând că „ferma a fost modernizată cu tehnologie de ultimă generaţie, respectă toate standardele în vigoare, atât cele de bunăstare ale animalelor impuse de normativele europene, cât şi cele impuse de autoritatea de protecţie a mediului”.
Explicaţia lor a fost că în momentele cu presiune atmosferică foarte scăzută, mirosuri specifice activităţii de creştere a porcilor pot să ajungă, în funcţie de direcţia vântului, şi către zonele populate. Explicaţia nu i-a mulţumit însă nici pe localnici şi nici pe cei din conducerea Primăriei, care a monitorizat atent frecvenţa cu care acesta se face simţit, cerând portarului instituţiei să ţină un jurnal zilnic al disconfortului olfactiv. Acesta a fost contextul în care, la solicitarea Nutritin de a se extinde în Cheţ, aleşii locali au respins, iniţial, Planul Urbanistic Zonal, acolo unde Iosif Pazuric dorea să extindă ferma de tineret suin. În acest timp, reprezentanţii Primăriei au negociat cu proprietarii fermei de porci un acord care prevede „măsuri de mediu stricte pe care Nutritin şi Nutrisuin trebuie să le implmenteze pentru a înlătura mirosul persistent de dejecţii porcine”.
Viceprimarul de Marghita, Ioan Lazăr, spune că deja efectele acordului se fac resimţite, trei dintre măsuri având data scadentă 31.08.2017. Acestea prevedeau separarea părţii grosiere de către partea lichidă din dejecţiile animalelor prin montarea unui separator de dejecţii, efectul fiind reducerea încărcărilor părţii lichide rămase şi implicit reducerea emisiilor de amoniac şi hidrogen sulfurat din dejecţiile depozitate, impermeabilizarea şi acoperirea iazurilor de depozitare temporară a dejecţiilor cu geomembrană textilă, în vederea eliminării contactului dejecţiilor cu aerul, şi folosirea de bacterii pentru tratarea dejecţiilor depozitate în canalele de dejecţii situate sub halele de creştere a suinelor.
Până în octombrie, proprietarul firmei de porci trebuie să procedeze la plantarea de perdea vegetală pe latura dinspre ferma Marghita şi dintre iazurile de depozitare a dejecţiilor şi să asigure toate condiţiile necesare întreţinerii şi menţinerii acestei perdele.
Aceste măsuri trebuie implementate şi la ferma care se va construi la Cheţ în maxim şase luni de la data semnării procesului-verbal de punere la dispoziţie a terenului. După ce ferma a bifat măsurile prevăzute în acord, Consiliul Local a revocat ieri hotărârea prin care bloca extinderea fermei. În fapt, consilierii s-au documentat şi au aflat că nu aveau pârghii legale să blocheze o investiţie.
Exista, mai mult, posibilitatea ca Iosif Pazuric să se îndrepte împotriva lor pentru a-şi recupera un eventual prejudiciu creat de faptul că nu avea unde să reloce suinele din maternitatea din Sălacea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!