După ce au dat o lovitură producătorilor şi comercianţilor de fast-food, interzicând aceste produse în şcoli, Guvernul impune şi un bir. Taxa pe produsele fast-food şi junk-food ameninţă şi afacerile fraţilor Micula. Şi locurile de muncă a mii de oameni. Firmele conduse de oamenii de afaceri bihoreni se află în topul jucătorilor pe această piaţă. Prin această măsură, se speră că vor fi atraşi la buget aproximativ un miliard de euro. Aproximativ cât o tranşă primită de România de la Fondul Monetar Internaţional. Cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.
Taxa pe fast food va fi percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse de tip fast food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare.
„Consumatorul plăteşte”
Preşedintele director general al European Drinks- European Food, Ioan Micula a declarat pentru J.b. că măsura luată de ministrul Sănătăţii îl va determina să crească preţurile. „Orice taxă impusă de Guvern e plătită de consumator. Dacă oamenii vor cumpăra mai puţin, voi fi obligat să dau afară oameni. Din trei fabrici voi lucra numai cu una. De aceea nu cred că astfel de taxe aduc bani la buget. Fiindcă există un cerc vicios. Guvernul introduce taxe, oamoară economia reală. Firmele produc şomeri, pe care statul trebuie să-i susţină cu ajutor social. Fiindcă nu ştim care este cuantumul taxei, nu putem anticipa în termeni clari urmările acesteia”, spune Ioan Micula.
Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri, precum şi băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume.
Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conţinutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum şi cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern. „Nu ştiu ce înţeleg ei prin aditivi. Fiindcă, adesea aditivii sunt confundaţi cu E-urile. Aditivii sunt absolut necesare în acest tip de alimente pentru ca acestea să nu se strice. Sunt, dacă vreţi, ca salicilul pe care îl puneau bunicii la ţară să conserve alimentele”, spune preşedintele director-general al European Drinks- European Food.
Obezitatea, în creştere
Un al argument care ar putea sta la baza perceperii taxei este acela că zona industrie alimentare este una cu grad ridicat de evaziune fiscală. „Nu exclud că firma lui nea Caisa care produce pâine, sau lucrează cu cereale fac evaziune fiscală. Dar o firmă cum e a noastră care lucrează cu un sistem de distribuţie de mii de oameni nu are cum să nu dea facturi”, a adaugat omul de afaceri. Argumentul suprem al introducerii taxei e protecţia sănătăţii copiiilor.
„În urma bilanţului elevilor, putem confirma faptul că există o tendinţă de creştere a numărului elevilor care suferă de obezitate. Şi putem afirma că una dintre cauze este chiar alimentaţia pe bază de fast-food care conţine amelioratori şi tot felul de alte substanţe cu provenienţă incertă. În acest context, taxa este binevenită. Noi am încercat să descurajăm comercializarea în şcoli a unor astfel de produse prin controalele efectuate de Direcţia de Control”, spune Marius Pârcioagă, şeful Sănătăţii bihorene.
Veronica Bursaşiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!