Evenimentul s-a desfășurat sub egida Editurii Universității din Oradea, cartea având titlul Imagine și Transtextualitate. Incursiune în iconologia dantească.
Încă de la prima vedere cartea îți lasă impresia unei lucrări serioase, dedicată unui public ce nu renunță să se întrebe continuu dacă mai este ceva de spus despre Dante, sau, de ce nu, unui cititor curios de diferite abordări contemporane ale teoriei imaginii. Autorul își propune să dezvolte aceste teorii pornind de la puterea exemplelor oferite de mai multe povestiri, extrem de sugestive, pe care el le reperează în istoria imaginii. În acest sens, iconografia dantescă este una dintre ele, aceea pe care Teofil Ioan Știop o dezvoltă și o accentuează cel mai mult în cartea sa.
Profesorul univeristar Aurel Chiriac susține că „…lucrarea Imagine și Transtextualitate. Incursiune în iconologia dantească ne demonstrează că da, mai sunt lucruri de spus despre Dante. Poate și datorită faptului că fiind o lucrare care se referă la iconologia dantescă, nu este doar o carte despre Dante ori despre iconologie. Cartea are niveluri diferite, de la cel pur teoretic la cel, să zicem practic-niveluri care se presupun reciproc, se ascund succesiv dar absorbindu-se gradual unele pe altele deschizându-și mărginirile către straturile superioare care le înglobează”.
Istoria cărții este una clasică. Ea a apărut în urma lucrării de doctorat, un doctorat pentru care autorul, ca mulți alți artiști, nu a optat de la început din inițivă proprie ci în urma unui obligativități academice. ”Am fost nevoit să fac doctoratul pentru că altfel nu puteam continua cariera universitară. Dacă aș fi putut alege, aș fi preferat să stau în atelier și să pictez”, a mărturisit Teofil Ioan Știop în seara lansării. Pornind de aici, după cum afirmă autorul, tema a devenit pas cu pas, o “obsesie intelectuală”, un orizont asumat, obiectivat în cele din urmă în această lucrare scrisă care de fapt reprezintă o reformulare pentru varianta de publicare a tezei sale de doctorat.
Cartea poate fi consideartă în egală măsură un manifest sau un curs de bune practici pentru preluarea și împrumutul unui dat cultural. Autorul, cu un rafinament șlefuit într-un mediu cultural, corect cu el însuși, a preferat, pe tot parcursul cărții să-i citeze pe cei din care a scris, să-i parafarzeze pe cei care l-au insiprat, iar celor care le-a folosit imaginile le-a cerut acordul, un demers destul de rar în actualitatea românească. Totuși, pe lângă acestea el a folosit ca suport imagistic la textul cărții mai multe imagini pentru care nu a primit nici un răspuns din partea proprietarilor, dar din care ”am luat doar un fragment, fără a atinge marginile pentru a fi în limitele legii”, se apără artistul. Arhitectura cărții nu este una în care predomină textul, imaginile rup monotonia și ajută cititorul profan să înțeleagă mai bine combinarea conceptelor discutate.
Coperțile, grafica și filele cărții, vorbesc de o calitate demnă a artistului care înclină spre rafinament și sensibilitate. Cartea cuprinde istorioare care aduc în fața cititorului experiențele și trăirile artiștilor citați. Nu cred că voi fi aspru criticat, dacă spun că Teofil a oferit publicului cu această carte și o hartă imaginară a traseului pe care-l parcurge o idee până ajunge la nivelul de artă. O altă remarcă a originalității de care se bucură cartea este faptul că ”nu predomină în mod sufocant notele de subsol”, ideile sunt în întregime proprii, chiar dacă, poate, unii cititori ar putea avea tendința să creadă altceva.
Artistul a reiterat într-un capitol separat aportul artistic, pe care l-a avut în urmă cu 7 ani atunci când în Oradea un spațiu se transforma într-un loc expozițional. Moara Răsărit a fost locul unde Teofil a dat tonul expozițiilor de artă prin desfășurarea pe mai multe paliere a instalației sale ARS dantesca combinatoria. Capitolul cuprinde fotografii cu instantanee, fragmenete și detalii precum și descrierea expoziției mai sus amintite.
Autorul a dedicat cartea Imagine și Transtextualitate, incursiune în iconologia dantească bunicii sale Maria și tatălui său Pr. Ioan. Discret, Teofil a știut să le mulțumească tuturor celor care au jucat un rol în realizarea cărții sale.
Gabriel Bonaciu
Citiți principiile noastre de moderare aici!