Arbori sacrificați de dragul asfaltului, pe cinci străzi din centrul Oradiei

 

[eadvert]

Trendul politicii „cu Stihl”, în privința spațiilor verzi, stabilit de fostul primar Ilie Bolojan dăinuie până azi, când Primăria Oradea a trecut la Florin Birta.

 

În timp ce administrațiile din alte țări au realizat importanța spațiului verde în orașe, mai ales în contextul creșterii poluării și schimbărilor climatice, administrația orădeană taie arbori și înlocuiește spațiile verzi cu pavaje sau alfalt, fără nicio problemă.
De curând, Primăria Oradea a tăiat zeci de copaci de pe cinci străzi din centru (General Leonard Mociulschi, George Topârceanu, Alexandru Vaida Voievod și Ion Vidu ), cu ocazia refacerii rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din zonă.

„Pentru realizarea proiectului «Extindere și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare menajeră în zona de SE a municipiului Oradea» au fost propuși spre tăiere un număr de 33 arbori și 3 arbuști situați pe amplasamentul străzilor în curs de modernizare (…) care nu pot fi integrați în noul profil al străzii modernizate”, a transmis Primăria Oradea, la solicitarea Jurnal bihorean. Administrația nu a avut însă nicio problemă să „intregreze” stâlpii electrici în proiectul de modernizare.

„Este groaznic! Eu am copilărit în zonă și am mers la grădiniță aici, iar copacii ăștia existau. Toate străzile sunt distruse. Noi omorâm, că asta se numește crimă împotriva naturii, și alte țări civilizate plantează. Mi-au spus că plantează copaci noi, dar când?”, se întreabă un locuitor de pe Mimozei, în vârstă de 74 de ani.

Cine decide cum și unde se taie?

„În mod normal, înainte de tăieri se face un studiu de arboricultură, însă în România meseria de arboricultor nici măcar nu există. Pe baza acestui studiu, se evaluează arborii, iar etapa de proiectare se face în raport cu rezultatele primite de la acest arboricultor”, a explicat arhitectul peisagist Diana Codrean, care a adăugat că legislația noastră nu este concepută în așa măsură încât evaluarea arborilor să devină obligatorie.

Am cerut primăriei să ne comunice dacă totuși a fost realizat un astfel de studiu, însă PMO ne-a transmis să adresăm întrebarea Companiei de Apă Oradea, care este beneficiarul investiției. În schimb, a precizat că evaluarea arborilor pe străzile afectate „a fost făcută în data de 09.03.2023 de către inginer silvic Ciuciu Florian și inginer horticultor Bakk Ramona, consilieri din cadrul Direcției Tehnice, Compartiment Spații Verzi Urbane, Facilități de Agrement și Sport”.

Totuși, municipalitatea susține că pe străzile respective „unde au existat spatii verzi acestea vor fi refăcute” și că „sunt propuși pentru plantare un total de 90 arbori”. „Sunt situații când, dacă e necesar să se facă lucrări, e mai bine să se elimine anumiți arbori, decât să fie lăsați la sol și peste rădăcinile lor să se paveze, pentru că în timp asta duce la îmbolnăvirea și decesul acelor arbori și ei devin pericol public”, explică arhitectul Diana Codrean. „Însă contează foarte mult și ce specii de arbori se vor planta în locul speciilor elimintate.

Dacă sunt pretabile pentru aliniament stradal, dacă nu sunt invazive și contează foarte mult și maturitatea lor. Evident că e recomandabil să se planteze arbori semi-maturi, nu niște bețisoare de 2-3 metri ramificație”, a continuat specialistul consultat de Jurnal bihorean.

Se replantează, dar nu se știe ce, cum și când!

În acest context, am cerut PMO să ne spună vârsta aborilor ce urmează să fie plantați și speciile alese. „Referitor la vârsta și speciile arborilor care urmează să fie plantate în zonă, vă comunicăm faptul că speciile se vor alege la finalizarea lucrărilor, după evaluarea situației în teren. Arborii plantați vor face pare din speciile și dimensiunile disponibile pe acordul-cadru de plantat arbori, pe care primăria municipiului Oradea îl are în vigoare”, se arată în răspunsul municipalității.

Totodată, sursa citată ne asigură că „plantarea arborilor se va face cu respectarea normelor tehnice de plantare, în locuri amenajate și delimitate de borduri”. Și cam când s-ar putea locuitorii din zonă bucura de beneficiile noilor copaci plantați pe străzile modernizate? „Probabil rezultatele se vor vedea peste 20 de ani, ale unor arbori plantați în primii 5 ani de viață”, subliniază Diana Codrean.

Natură vs. urban

Orădenii au fost martori ai mai multor tăieri de abori în ultimii ani. Unii au fost sacrificați pentru a face loc parcărilor, pentru modernizarea unor drumuri, construcția de drumuri noi, toate necesare și ele.

Întradevăr, municipalitatea a construit și parcuri noi, a făcut plantări, însă multe dintre parcurile construire recent sunt fără prea mulți arbori sau cei existenți sunt încă prea mici pentru a ne putea bucura de beneficiile lor. Și atunci, orădenii ar trebui să resemneze și să se consoleze la gândul că generațiile viitoare ar putea avea puțină umbră sau municipalitatea ar trebui să își schimbe acum politica când vine vorba de spații verzi, care, s-a dovedit că contribuie la creșterea calității vieții și a speranței de viață?

Pornind de la felul în care Primăria Oradea a tratat acest proiect din centru, am discutat cu câțiva specialiști pe marginea acestui subiect, dar am studiat și politica administrațiilor din alte țări europene, vizavi de spații verzi.

„Pentru administrația de la noi, arborii sunt mai degrabă un inconvenient, în timp ce pentru cetățeni sunt vitali, în contextul încălzirii globare, pentru că reduc poluarea aerului, scad temperatura cu 2-3 grade. Administrația publică și factorii de decizie consideră că e mai important că pună pavele sau betoane sau orice poate consuma puțin din bugetul public, în detrimentul calității vieții cetățenilor.

În multe orașe din țară este prea puțin spațiu verde, care este abuzat în mod constant, reducând calitatea vieții și provocând probleme respiratorii pentru copii. De aceea, în România este o explozie a cazurilor de astm și de aceea țara noastră este în infringement cu UE pe problema calității aerului în multe dintre orașele noastre”, a explicat Cristian Neagoe de la Greenpeace România.

Mutilați

De neînțeles nu este doar că arborii maturi sunt tăiați uneori fără un motiv valid (decât acela că se află în calea „progresului”), dar și faptul că cei rămași în picioare nu primesc o îngrijire corespunzătoare.

„Problema cu administrația din România este că, de obicei, îngrijirea arborilor se face cu drujba, nu cu specialiști, nu cu oameni care să identifice întradevăr acei arbori bolnavi, care sunt un pericol pentru trecătorui și șoferi”, a subliniat Neagoe.

„Uneori și cetățenii cer tăierea copacilor sau toaletarea lor, din motive destul de personale și egoiste, cum ar fi unde îmi parchez mașina? E o problemă de mentalitate. Am ajuns să prețuim mai mult mașinile decât arborii cu care am crescut”, explică reprezentantul Greenpeace.

El ne-a mai explicat că arborii care sunt toaletați agresiv trebuie să compenseze pentru a supraviețui și atunci cresc puternic în sus.

„Iar la prima furtună, aceștia devin pericol pentru că un arbore lăsat să-și formeze coroana în mod natural, va avea o stabilitate mult mai mare. Fix ramurile alea care cresc rapid ca să supraviețuiască, sunt mult mai fragile”, spune specialistul.

 

Arhitectul Diana Codrean a subliniat și ea importanța arborilor într-un oraș.

„Însă sunt importante toate etajele vegetale. Nu este suficient să avem puțin gazonel și arbori. Trebuie să ne asigurăm că avem și arbuști și erbacee, dar arborii în sine sunt foarte importanți, prin faptul că purifică aerul”, a spus sursa citată.

„E necesar să ne asigurăm că încercăm să păstrăm cât mai mulți dintre arborii existenți, dar și că pe parcursul vieții lor le asigurăm mentenanța adecvată. Cred că asta e o problemă cu care ne confruntăm foarte mult în România. Nu facem o mentenanță adecvată a arborilor maturi pe care îi avem, astfel că starea lor se degradează foarte mult în timp. Parcăm peste rădăcinile lor, iar rădăcina unui arbore ar trebui protejată la nivelul proiecției coronamentului pe sol, pe când, noi adesea pavăm până aproape de tulpină. De aceea starea lor de sănătate se degradează, nu instant, ci în 5-10 ani”, a mai adăugat Codrean.

Politica verde în afară

Potrivit Dianei Codrean, în alte țări administrațiile încearcă să treacă toate parcările în subteran, în special în spațiile colective și să amenajeze spațiul suprateran ca spațiu verde în cea mai mare proporție posibilă.

„Coridoarele verzi și coridoarele ecologice sunt în mare vogă și pe bună dreptate”, subliniază arhitectul.

„Europa și SUA sunt cazuri foarte diferite. În SUA s-a pus mult accent pe mașini din anii ’70 încoace. Sloganul lor a fost «mai construim o bandă», iar acum au ajuns la ambuteiaje enorme, în orașele construite cu gândul la mașini. Acum își dau seama că nu era abordarea corectă. Dacă construiești o bandă în plus, nu scade traficul, vor veni și mai multe mașini. În Europa, după explozia automobilelor s-au schimbat foarte mult aceste politici, desigur nu și România. Noi suntem încă în mentalitatea anilor ’70.

Facem autostrăzi supendate și lărgim bulevarde și mai tăiem niște arbori să facem loc mașinilor. București este pe locul 5 mondial la timp pierdut în trafic. Ajungem să avem mașină doar să stăm în ea în trafic”, a mai spus Cristian Neagoe de la Greenpeace. El crede că autoritățile din România trebuie să schimbe radical politicile care pun pe primul loc automobilul și nu pietonul sau bicicilistul.

„Nu se poate să fie o stradă fără copaci”, ne-a explicat Teo Benea, consilier local în Londra. Ea a precizat că, în special de la pandemie încoace, se pune un accent foarte mare pe spațiul verde în oraș. Acolo, dezvoltatorii imobiliari, atunci când prezintă un plan pentru o nouă clădire în consiliul local, trebuie să vină și cu un plan pentru amenajarea unui parc sau spațiu verde în jurul construcției, numit „public realm”.

„Au fost autorizații de construcție refuzate, pentru că nu au avut suficiente spații verzi în jur. Se pune un accent foarte mare pe clădirile sustenabile în timp, dar și zonă propice, spații verzi, copaci, părculeț”, a explicat sursa citată.

Ea mai spune și că ține cont foarte mult de opinia cetățenilor din zona afectată de lucrări de construcție sau reamenajări. Fără acordul lor, sunt slabe șanse ca un proiect să treacă de consiliul local. O altă tendință este ca noile clădiri construite să nu aibă parcări pentru mașini, doar pentru biciclete, tocmai pentru a scoate traficul din orașe.

Orașe verzi, dar nu la noi

Unul dintre cele mai verzi orașe din Europa, Amsterdam, scoate pavaje și pune în loc arbori și plante. Alte orașe din Țările de Jos fac la fel. „Rotterdam a îndepărtat aproape 50.000 de plăci și le-a înlocuit cu suprafețe mai poroase și verdeață”, a scris Bloomberg.

Face parte dintr-un proiect care și-a propus să reducă poluarea din orașe. „De asemenea, face parte dintr-un obiectiv mai larg de a extinde dramatic spațiul verde din oraș pentru a rezista efectelor schimbărilor climatice. Pe măsură ce căldura extremă, inundațiile, secetele și pierderea biodiversității devin probleme din ce în ce mai mari, schimbul suprafețelor pavate impermeabile cu suprafețe poroase, plante și copaci va fi o parte cheie pentru contracararea acestor provocări, în special în orașe”, mai scrie Bloomberg în articolul „O modalitate de a ecologiza un oraș: elimină pavajele”.

„Cel mai mare impact al schimbărilor climatice se va manifesta în oraș”, atrage atenția Tim van Hattum, șeful Programului de soluții ecologice pentru climă la Wageningen University & Research, citat de Bloomberg. El susține că orașele trebuie reproiectate astfel încât să includă natura.

Printre obiectivele proiectului „Viziunea structurală: Amsterdam 2040” se numără planificare urbană de înaltă calitate și investiții în spații verzi recreative, apă și energii regenerabile. Proiectul are inițiative care variază de la realizarea de parcuri până la proiecte pentru a crește numărul spațiilor verzi, potrivit Asociației Internaționale a Muncii (ILA).

Sursa citată scrie că se dorește crearea mai multor spații verzi în cartierele rezidențiale. Fundația „Stichting Postzegelparken”, care înființează parcuri, încurajează și cetățenii să participe la gestionarea și întreținerea parcurilor. „În cazurile în care posibilitățile locuitorilor nu sunt suficiente, desigur, este remediat de primării.

Cu această inițiativă, localnicii petrec mai mult timp între ei și se adaptează cartierului, iar terenurile goale din oraș se transformă în zone verzi”, mai scrie ilabour.eu. „În scopul ecologizării orașelor, se subliniază importanța spațiilor verzi pentru ca orașele să fie rezistente la climă”, mai arată sursa citată, care explică cum în zonele rezidențiale, oamenii cer să se includă plante în zonele de 40 de centimetri din fața caselor lor, iar chiar urbaniștii dau sfaturi cetățenilor despre ce plante să folosească.

Situația arborilor propuși spre tăiere pe fiecare stradă în parte:
– str. Mimozei 11buc. – din care 4 buc. afectati biologic.
– str. General Leonard Mociulschi 10 buc. – din care 6 buc. afectati biologic.
– str. George Toparceanu 2 buc. – din care 1 buc. afectată biologic.
– str. Alexandru Vaida Voievod 6 buc. și 3 buc. arbusti – din care 4 buc. afectati biologic.
– str. Ion Vidu – 4 buc – toti afectati biologic.

Primăria Oradea: „Spațiile verzi afectate de lucrări vor fi refăcute prin carote fiind sunt propuși pentru plantare un total de 90 arbori, dupa cum urmează:
-str. Mimozei – 27buc.
-str. General Leonard Mociulschi – 25 buc,
-str. George Topârceanu – 14buc.
-str. Alexandru Vaida Voievod – 29buc
-str. Ion Vidu – 4 buc”