De sâmbătă până marţi, s-a impus intervenţia pompierilor la nu mai puţin de 14 incendii pe teritoriul judeţului: Oradea, Chesa, Sânmartin de Beiuș, Suplacu de Tinca, Adoni, Haieu, Subpiatră, Valea lui Mihai, Calea Mare, Poșoloaca și Zece Hotare. Toate aceste evenimente, spun pompierii, au fost provocate, cel mai probabil, de utilizarea focului deschis în spații deschise fără respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, în scopul igienizării terenurilor prin arderea deșeurilor ori a vegetaţiei uscate.
Cu pagube
Marţi, 9 octombrie a.c., în jurul orei 12:30, pompierii militari de la Aleșd au fost chemaţi la Poșoloaca, din comuna Tileagd, să ajute la stingerea unui incendiu având o cauză probabilă similară, iar în jurul orei 15:00, au fost alertați pentru stingerea unui alt incendiu de vegetație uscată produs la un teren situat de la Zece Hotare.
Pompierii atenţionează că intervenţia specializată pentru stingerea acestor arderi necesită utilizarea unui volum apreciabil de resurse, costurile acestor intervenţii fiind semnificative.
În urma celor 14 incendii produse în perioada menționată, flăcările au afectat o suprafaţă totală de aproximativ 20 de hectare de vegetație uscată, însă, din nefericire, unul dintre aceste evenimente, produs duminică, 7 octombrie a.c., la Cimitirul Municipal Oradea, s-a soldat cu rănirea unei persoane, iar un altul, produs luni, 8 octombrie a.c., la Ștei, a provocat pagube materiale.
Două ore la o baracă
Luni, între orele 21:30 – 23:10, echipajele de pompieri militari ale Stației Ștei au fost mobilizate în localitate, unde au acționat cu două autospeciale de lucru cu apă și spumă pentru stingerea unui incendiu produs la o baracă ce făcea parte dintr-un ansamblu format din cel puțin 10 astfel de construcții. Şi în acest caz, se pare că incendiul s-a iscat din pricina utilizării focului deschis în spații deschise fără respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor.
Când au sosit echipajele, arderea era generalizată la întreaga construcție, flăcările mistuind, în final, construcția din lemn (pe o suprafață de circa 24 de metri pătrați) și bunuri depozitate în interiorul acesteia.
Pericol mare dacă nu e prudenţă
Din nou, pompierii avertizează că pericolul mare la incendiile de vegetaţie uscată îl reprezintă nerespectarea distanţelor de siguranţă faţă de locuinţe, anexe gospodăreşti, depozite de furaje, păduri, plantaţii, reţele electrice, reţele de telefonie, sonde, conducte ce transportă gaze şi lichide combustibile, căi de circulaţie, fapt ce, în unele situaţii, a generat pe lângă victime umane, pagube materiale şi efecte cum ar fi scoaterea din funcţiune a instalaţiilor electrice, de telefonie ori a afectat desfăşurarea în bune condiţii, a circulaţiei rutiere, periclitând siguranţa participanţilor la trafic.
Pompierii atenţionează atât firmele, cât şi instituţiile publice, dar şi cetăţenii asupra obligativităţii respectării prevederilor legislaţiei în vigoare. Pentru igienizarea terenurilor prin ardere, cetăţeni au obligaţia de a solicita şi obţine, de la autorităţile competente accept de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi permis de lucru cu focul.
Emiterea permisului de lucru cu focul se face prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana desemnată în acest sens.
Conform prevederilor OUG nr. 195/2005 modificată şi aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului, deţinătorii legali de terenuri “nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă”, zic pompierii. Aceştia avertizează că arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.
FACT BOX
În ce condiţii se arde vegetaţia uscată?
Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:
– condiţii meteorologice fără vânt;
– colectarea în grămezi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată;
– executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
– curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 metri;
– desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
– asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
– supravegherea permanentă a arderii;
– stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
– interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!