În contextul secării lacului termal „Ochiul Mare” din Baile 1 Mai, Radu Miron, expertul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) în Bihor, face unele precizări. Şef al Compartimentului Inspecţie Teritorială (CIT) Oradea din cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, Miron spune că nu persoana sa emite licenţe de explorare a apelor geotermale.
ANRM: nu forajele, seceta!
În sarcina sa cade verificarea modului în care se exploatează apele termominerale din partea de Vest a ţării, o dată ce licenţele privind apele termominerale au fost deja eliberate de către ANRM. Ape Române emit licenţe pentru explorarea apelor reci din subteran. Totuşi, „Compartimentele de Inspecţie Teritorială nu au competenţe necesare de investigare a unor spaţii private, pentru a putea pune în evidenţă existenţa unor eventuale lucrări ascunse, executate ilegal”, susţine Miron, care nu crede că forajele ilegale ale particularilor sunt numeroase şi nici că acestea ar fi de vină pentru scăderea nivelului în „Ochiul Mare”. „În exploatare, cam 3% sunt toţi ceilalţi pe lângă ceea ce exploatează SC Turism Felix”, ne-a încredinţat omul de la ANRM. „Muzeograful Radu Huza a afirmat public, în cadrul unei şedinţe de la Prefectură că are informaţii privind existenţa a sute de foraje ilegale, însă la solicitarea expresă a indicării acestora s-a eschivat”, transmite Radu Miron, care nu se sfieşte să arate cu degetul spre Muzeul Ţării Crişurilor – custodele rezervaţiei – pentru faptul că nu a obţinut nici până acum acordul Academiei Române pentru intervenţia la lacul termal din rezervaţie.
În privinţa secării lacului termal din Rezervaţia Naturală „Pârâul Peţea”, Radu Miron consideră că cel mai important factor este seceta. „Aportul de ape recente este important. Este o problemă de secetă, deoarece nu trebuie exclus şi aportul de apă rece”, crede Miron, care susţine că nu există o problemă cu zăcământul geotermal. Omul de la ANRM atrage atenţia asupra faptului că lacul termal are cel mai scăzut nivel iarna, iar vara e maxim. „E şi influenţa zăcământului din Oradea. Sunt în interferenţă”, spune Miron, sugerând că există o legătură directă între folosirea apei geotermale pentru încălzire, în muncipiu şi secarea lacului cu nuferi din Băile 1 Mai. Omul de la ANRM e convins că nivelul lacului va creşte, pe măsură ce vom ieşi din iarnă.
Vede „interese oculte”
Ca soluţie pentru redresarea problemei, geologul Radu Miron propune adâncirea fundului lacului sau crearea unui compartiment hidraulic izolat, care să regleze nivelul lacului. Dacă Muzeul Ţării Crişurilor cere restricţionarea folosirii apei termale în Băi, în scopuri pur curative, Miron se împotriveşte. „Soluţiile nu pot consta în restricţionarea exploatării zăcământului cu ignorarea cadrului legal (…). Nu putem să nu ne gândim dacă modul în care doresc unii soluţionarea problemei nu servesc interese oculte, de punerea pe butuci a turismului de balneaţie din zona Băile Felix – 1 Mai?”, scrie Miron, care face o corelaţie cu „promovarea agresivă a zonelor de agrement cu ştranduri termale din imediata vecinătate a graniţei”. Muzeografii sunt cei care au cerut restricţionarea folosirii apei termale în ştrandurile din Băi.
„Bubele” ANRM
Pe de altă parte, în lista cu propunerile pentru salvarea lacului termal, înaintată Prefecturii, custodele Muzeul Ţării Crişurilor a făcut mai multe referiri la obligaţiile pe care ANRM le are în gestionarea problemei geotermale din Băi şi, implicit, a situaţiei de la lacul termal. Muzeul a inserat consideraţii şi faţă de activitatea comisiei înfiinţate în vara anului trecut, ce a verificat şi a depistat atunci „6-7 foraje ilegale”. Iată cele aşternute pe hârtie de către Muzeu şi care incriminează, practic, atitudinea ANRM în problema geotermală din Băi: „În legea minelor se prevede la art. 57 că executarea forajelor fără permis sau licenţă constituie infracţiune iar constatarea lor se face de către ANRM şi se aduce la cunoştinţă organelor de stat competente, în cazul de faţă Parchetul. Comisia a dispus, ca măsură, cimentarea forajelor de către prezumptivii hoţi, pentru a nu întocmi plângere penală.
ANRM este gestionarul zăcământului geotermal şi, conform legii, are obligaţia să sesizeze Parchetul despre situaţia identificată pe teren şi să anexeze acel raport al comisiei la plângerea penală, urmând ca organele de stat competente să realizeze cercetările specifice muncii lor, iar acestea, la rândul lor, să înainteze dosarele penale instanţelor judecătoreşti, pentru ca aceasta, şi numai ea, să se pronunţe asupra sentinţei.
Dacă nu sunt identificate toate forajele ilegale, nu se va putea cunoaşte cantitatea reală de apă extrasă din zăcământul geotermal iar măsurile restrictive de utilizare a apei termale vor fi aplicate doar acelor 15 foraje cu acte în regulă, iar revenirea la normal a habitatului acvatic termal va fi, în acest caz, îndoielnică”.
Lacul Ochiul Mare are „pleoapele” grele…
Citiți principiile noastre de moderare aici!