Conform datelor centralizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, 676 firme au solicitat 8.970 de adeverințe pentru angajarea unor cetățeni din diverse țări non-UE.
Aceste date reflectă atât necesitatea de forță de muncă din diverse sectoare, cât și complexitatea procesului de recrutare pentru cetățenii non-UE în contextul reglementărilor din România. Totuși, cele mai multe adeverințe au fost depuse în anul 2023, când cele peste 730 de firme au depus 15.559 de adeverințe IGI.
Meserii solicitate și cerințele pieței muncii
Cetățenii non-UE provin în principal din țări precum Bangladesh, Sri Lanka, Taiwan, China, Republica Moldova, Turcia, Nepal, Etiopia, Egipt și India. Aceste țări reprezintă surse importante de forță de muncă pentru sectoare cheie din economia românească.
De exemplu, în 2024, cele mai multe cereri de angajare au fost pentru lucrători necalificați (4.616 adeverințe), dar și pentru meserii specializate precum sudori (68 de cereri), electricieni (72 de cereri) și mecanici (11 cereri).
În ceea ce privește meseriile solicitate, un procent semnificativ al cererilor vizează domenii care necesită competențe diverse, de la muncitori necalificați până la specialiști în domenii tehnice și de conducere. Printre cele mai solicitate meserii se numără:
- Muncitor necalificat (4.616 cereri), o categorie care include activități în construcții, curățenie, depozite și servicii.
- Manipulant mărfuri (718 cereri) este o altă meserie foarte căutată, reflectând nevoia de personal în logistică și distribuție.
- Lucrător comercial (60 de cereri) și ajutor bucătar (122 de cereri) sunt meserii esențiale în sectorul HoReCa, care continuă să atragă lucrători din afaceri mici și mari.
- Șofer TIR (224 de cereri) și îngrijitor spatii hoteliere (71 de cereri) sunt poziții ce reflectă cerințele în transporturi și turism.
Provocările și soluțiile pentru angajatorii români
Angajatorii care recrutează cetățeni non-UE trebuie să facă față unor provocări legate de obținerea vizelor de muncă, respectarea normelor legale și integrarea acestora în colectivele existente. De asemenea, este necesar ca angajatorii să fie conștienți de reglementările în continuă schimbare, precum și de responsabilitățile lor față de acești angajați, în ceea ce privește condițiile de muncă și protecția socială.
Pentru a atrage și menține forța de muncă non-UE, multe companii din România oferă formare suplimentară, inclusiv cursuri de limba română și instruire profesională, pentru a sprijini integrarea mai ușoară a angajaților din diverse colțuri ale lumii.
Este important de menționat că, muncitorii străini din țările non-UE reprezintă o soluție doar pe termen scurt și mediu, susțin atât angajatorii, cât și oficialii.
„Aceștia acoperă anumite sectoare ale economiei, precum producția și construcțiile, și sunt angajați în funcții specifice, de regulă la un nivel de operare. De asemenea, câțiva dintre acești angajați sunt implicați în funcții de conducere în cadrul multinaționalelor. Totodată, consider că județul Bihor trebuie să se concentreze pe crearea de valoare adăugată și pe dezvoltarea unor specialiști înalt calificați, având în vedere că în Oradea există patru universități capabile să formeze astfel de profesioniști“, a declarat pentru Bihon.ro directorul AJOFM Bihor, Bekesi Csaba.
Citiți principiile noastre de moderare aici!