De asemenea, şi CET Oradea se remarcă cu datorii de peste 23 milioane de lei la Stat, fiind în executare silită potrivit site-ului ANAF. Iar alţi datornici istorici din Bihor sunt firmele Do-Do Soft Drinks, Cibela Group, Petrovest, Strucc Trade, Stimin, Steel Petrol şi Orser.
Între timp, poliţiştii antifraudă bihoreni sunt obligaţi de Legea 241/2005 să ancheteze patroni mici şi mijlocii care nu virează în termen de 30 de zile sumele reţinute de la angajaţi cu titlu de contribuţii sociale.
Poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Bihor au început urmărirea penală faţă de orădenii Gheza D. (45 ani) şi Gyula T. (30 ani), sub aspectul comiterii infracţiunii de reţinere şi nevărsarea obligaţiilor fiscale a sumelor reprezentând contribuţii cu reţinere la sursă, în cel mult 30 zile de la scadenţă.
„Ambii sunt suspectaţi că, în calitate de administratori ai unor societăţi comeciale cu sediul în Oradea, ar fi reţinut de la angajaţi diverse sume reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, pe care ulterior nu le-au mai virat la Bugetul Consolidat al Statului în termenul legal”, a informat inspector principal de poliţie Alina Dinu, purtător de cuvânt al IPJ Bihor.
În cazul lui Gheza D., prejudiciul provocat în perioada martie 2010 – septembrie 2011 a fost de 20.423 lei.
Iar în cazul lui Gyula T., prejudiciul provocat în perioada octombrie 2010 – decembrie 2011, a fost de 11.109 lei.
Conform Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, modificată prin OUG 54/2010, infracţiunea de mai sus se pedepseşte cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă penală.
Atenţie unde viraţi!
„Am fost citată la Investigarea Fraudelor pentru reţinerea şi nevărsarea stopajului la sursă. Am fost la poliţişti cu ordinele de plată prin care am făcut dovada plăţii acestor sume. Însă având datorii mai vechi cum ar fi impozit pe profit şi penalităţi de întârziere aferente TVA, banii au fost viraţi o parte către bugetul Statului şi o parte către bugetul asigurărilor sociale, nicidecum către ceea ce înseamnă reţinere la sursă.
Cine îmi poate face dovada că am fost rău-platnic şi rău-intenţionată la neplată cât timp am achitat aceste sume pentru angajaţi însă calculatorul i-a distribuit unde a vrut, nu unde am solicitat eu.
În plus, eu NU am achitat aceste sume în cursul anchetei, ci erau achitate în cele 30 de zile permise de lege. Mi s-a aplicat amendă administrativă + cheltuieli de judecată”, a cerut un sfat o administratoare de firmă pe site-ul avocatnet.ro.
Forţaţi să achite tot
„Puteţi contesta dispoziţia de sancţionare la organul ierarhic imediat superior celui care a dispus amenda administrativă. Însă nu e vorba de o distribuţie aleatoare a calculatorului. Este o direcţionare de fonduri făcută cu bună-ştiinţă: prin desfiinţarea conturilor separate pentru fiecare tip de plată, Ministerul Finanţelor îşi permite «să-şi tragă» mai întâi banii la bugetul consolidat şi să lase descoperite plăţile ce sunt sancţionate penal mai dur tocmai pentru a speria şi forţa contribuabilul să plătească dările.
Problema nu e de lege ci de «ordine MF», «normative MF», «instrucţiuni MF». Cred că specialiştii din sectorul privat trebuie să formeze un curent de opinie în speţă pentru a se corecta această aberaţie procedurală”, i-a răspuns Eugen Marcov, expert judiciar în insolvenţă, şi preşedinte fondator la Camera de Comerţ şi Industrie a Întreprinzătorilor Particulari.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!