La finele săptămânii trecute a fost lansată la Librăria Humanitas cartea „Cucerirea Munților Stâncoși. Cum determină geografia rolul Americii în lume” de Robert D. Kaplan, apărută la Editura Humanitas. Robert D. Kaplan a străbătut la volanul automobilului imensa întindere a Statelor Unite, pe urmele unei călătorii făcute în copilărie împreună cu familia, căutând amprenta lăsată de geografie asupra destinului ei de mare putere, de la pionierii care s-au aventurat spre vestul continentului în secolul al XIX-lea până la importanţi preşedinţi ai Statelor Unite ale Americii.
Conf. univ. dr. Dan Horațiu Popescu, cel care a realizat traducerea cărţii, a mărturisit la lansarea volumului că titlul a însemnat o problemă de traducere, în negociere cu cei de la Humanitas, pentru că titlul în engleză este „Earning the Rockies” – adică a câştiga dreptul, a învinge, a depăşi nişte obstacole. „Earning the Rockies” presupune de fapt a trece dincolo de Munţii Stâncoşi, a depăşi acest obstacol în drumul spre Pacific. Cu alte cuvinte, a construi o ţară – de la est la vest – aşa cum ai construi un imperiu, luptându-te cu tot ce se află în calea ta: peisaj, locuri şi chiar oameni. „Este vorba de a învinge acest obstacol şi a te învinge pe sine pentru a construi o identitate, Stâncoşii fiind o concretizare a frontierei care a fost mereu translatată spre Pacific. Aici intervine această idee: suntem condamnaţi să conducem lumea. A fost prima afirmaţie care m-a contrariat, această idee de asumare a unor sarcini supraomeneşti de a rezolva problemele umanităţii sau de a fi mereu de gardă, nu neapărat la castel, ci pe toate mările şi oceanele lumii. Cum determină geografia rolul Americii în lume? Cred că geografia oricărei ţări determină identitatea naţională, comunitară în zona respectivă”, spune Dan Horațiu Popescu.
Robert D. Kaplan este un autor foarte bine cotat şi destul de apreciat la noi, pentru că a scris despre România, despre Europa Centrală şi despre multe alte locuri în care a funcţionat ca jurnalist. El a început călătorind, cu un buget minimal, dar a învăţat să îşi rotunjească bugetul prin corespondenţele sale. A colaborat cu publicaţii ca The Washington Post, The New York Times sau The Wall Street Journal. Pe parcurs, aceste corespondenţe s-au transformat în analize politice destul de serioase, care l-au propulsat pe Kaplan chiar la statutul de consilier pe anumite probleme al unor preşedinţi americani.
O altfel de Americă
La lansarea cărţii, Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea, a precizat că este vorba despre o carte care prezintă o altă Americă. Nu e America cu care suntem noi obişnuiţi, nu e America marilor oraşe după coasta de Est şi de Vest, după zona marilor lacuri, oraşe foarte europenizate, oraşe care în ziua de astăzi dau tonul şi standardul în ceea ce priveşte cultura pop, noile tehnologii. E acea Americă pe care o vedem ocazional răbufnind cu ocazia unor alegeri. E America roşie, America partidului republican şi a alegătorilor săi tradiţionali. „Este o Americă tăcută, dar profundă, în sensul cel mai bun al cuvântului, şi asta ne-o restituie Kaplan în carte pe trei niveluri. Primul nivel este unul autobiografic, care ţine de o sumă de călătorii. Apoi e nivelul rememorării. Îşi aduce aminte de propria lui experienţă, de copilăria lui, de felul în care arăta peisajul pe care îl străbate într-o altă epocă. Al doilea nivel este unul profesional, în care este multă teorie geopolitică – domeniu de specializare în cele din urmă al lui Kaplan. Teza lui Kaplan este că vedem America în proiecţia ei exterioară, dar nu o vedem în proiecţia ei interioară. Dacă America are un anumit tip de a acţiona în lume, asta se întâmplă datorită faptului că de-a lungul istoriei şi-a forjat această identitate proprie într-un mod particular, devenind o naţiune în maniera în care alte naţiuni au devenit un imperiu. Al treilea nivel este unul de meditaţie asupra unor lucruri foarte actuale. Şi unul dintre ele este legat de dispariţia clasei de mijloc în Centrul Americii, o polarizare socială care pentru cineva care este trecut de 50 de ani o simte în mod acut”, a explicat Mihai Maci.
Ca o concluzie, existenţa americanului în drumul lui continuu către Pacific a fost una marcată de problemele contextului, spune Mihai Maci, şi asta l-a făcut să fie foarte aplicat, atent la lucrurile de care se loveşte permanent şi l-a lipsit într-o anumită măsură de idealismul finalist care este propriu omului european.
Citiți principiile noastre de moderare aici!