A vrut să cunoască în profunzime actorii din industria lobbyului, mecanismele şi instrumentele concrete, abordările de succes, precum şi neajunsurile şi erorile demersurilor autohtone de lobby. Alina Brihan se află printre puţinii orădeni care se pregătesc să devină specialişti în lobby. Un teren…virgin în ţara noastră, deoarece această activitate nu este reglementată.
Lobby la Bruxelles
Alina Brihan este asistent universitar laDepartamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universiţăţii Oradea
Primul contact al Alinei cu lobby-ul profesionist a avut loc în 2007, când era asistent al europarlamentarului Eduard Hellvig la Bruxelles. „Acolo, activitatea de lobby este considerată o parte legitimă a sistemului democratic, rolul său crescând odată cu dezvoltarea Uniunii Europene astfel încât, în prezent, s-a ajuns ca peste 15.000 de lobby-ști și peste 2500 de organizații de lobby să încerce influențarea formulării politicilor și a procesului decizional european. Parlamentul European, alături de Comisia Europeană, reprezintă instituțiile cele mai supuse presiunii exercitate de lobby-ști. La Bruxelles, lobby-știi sunt buni cunoscători ai modului de funcționare a instituțiilor europene, a comitetelor și comisiilor Uniunii, dar și ai sistemului decizional european și al interesului fiecărei instituții pentru un proiect sau altul, sunt cei care desfășoară o activitate profesionistă și riguroasă de monitorizare a temelor aflate pe agenda europeană, dar și a persoanelor care se ocupă de diferite dosare, încercând ca, pe baza unor argumente solide, să încerce influențarea, în numele grupurilor pe care le reprezintă, a decidenților europeni”, spune Alina.
Astfel că atunci când a aflat că Academia de Advocacy – o organizație foarte credibilă, cu numeroase proiecte de lobby și advocacy la activ – organizează cursuri de lobby și advocacy la Oradea, pentru regiunea de Nord-Vest, a decis să aplice.
„Pentru că, de la întoarcerea mea de la Bruxelles, și în contextul începerii unui doctorat a cărui temă o reprezintă dezvoltarea lobby-ului în Nord-Vestul României, mi-am dorit să mă specializez în mecanismele de influențare a procesului decizional de pe cealaltă parte a «baricadei», prin dobândirea cunoștințelor și abilităților necesare desfășurării activității de lobby. Deoarece o condiție a depunerii candidaturii a reprezentat-o participarea din partea unui ONG, sindicat, patronat, cameră de comerț sau asociație de IMM-uri, am hotărât, alături de Parlamentul European al Tinerilor România, să ne implicăm, împreună, în acest proiect.
Parlamentul European al Tinerilor România, un ONG cu care colaborez, ca voluntar, de mai mulți ani, pe educație non-formală, este o organizație dinamică care desfășoară, în fiecare an, numeroase evenimente regionale, naționale și naționale și la care participă mii de tineri. Și, fiindcă convingerea noastră comună este că tinerii trebuie să fie activi, să participe în procesul de influențare a politicilor publice – atât cele care îi vizează în mod direct, sau ale comunității în care trăiesc, cât și în procesul decizional de la nivel național sau european, am considerat că proiectul Academiei de Advocacy răspunde acestei nevoi.
Având în vedere că cursul de lobby și advocacy presupune nu doar o parte teoretică, ci mai ales una practică (desfășurată pe parcursul a 8 săptămâni), împreună cu Parlamentul European al Tinerilor avem în vedere derularea mai multor acțiuni care presupun formularea unei cereri, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, către autoritățile administrației publice locale; formularea unei opinii în cadrul unei consultări active la nivel local; dar și derularea unei audieri publice pe o problemă de pe agenda publică locală. Proiecte în care doresc să implic și studenții Departamentului de Științe Politice, în speranța ca, pe viitor, ei să își demareze propriile campanii de lobby și advocacy de influențare a procesului decizional, pentru ca societatea în care vor trăi să le reflecte cât mai bine nevoile și așteptările.
În timpul cursului de la Oradea, pe lângă prezentările privind rolul deciziei publice și al decidentului, dar și a rolului activităților de lobby și advocacy în democrația participativă, Alina a aflat informaţii şi despre monitorizarea procesului de luare a deciziei publice, procesul de consultare publică și procedura de audiere publică, sau structura documentului de poziție, am fost implicații – individual sau în grup – în exerciții de formulare a opiniei publice și de susținere a sa în cadrul unei audieri publice simulate.
„De asemenea, includerea participanților în cadrul platformei virtuale «Vocea ta» – alături de absolvenții și cursanții din celelelalte regiuni de dezvoltare, reprezintă un instrument foarte util, deoarece conține atât surse de documentare pe tema lobby-ului si advocacy-ului, cât și alerte legislative cu privire la consultările publice active de la nivel local, național și european, dând astfel posibilitatea unor colaborări inter-organizaționale pe subiecte comune, nu doar pe perioada proiectului, ci și pe viitor și, mai mult, a dezvoltării unei comunități a viitorilor lobby-ști români”, a concluzionat Alina Brihan. Seesiunea de formare la Academia de Advocacy se încheie cu un examen de absolvire în urma căruia participanţii vor obţine un certificat UECNCFPA care le va atesta cunoştinţele în dialog social şi advocacy. Absolvenţii vor putea participa apoi la cea de-a doua sesiune de formare urmată de o perioadă de 10 săptămâni de aplicații practice care se va finaliza, la rândul ei, prin certificarea ca Specialist în activitatea de lobby.
Primul studiu din România
Recent a fost publicată prima cercetare din România în domeniul lobby-ului. Cercetare concretizată chiar într-o carte: „Reglementarea activităţii de lobby. În anticamera influenţei”. Autor: Liviu Mihăileanu este Certified Knowledge Manager (Knowledge Management Institute, Elveţia) şi coordonează operaţiunile din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi India ale unui serviciu global de Knowledge Management. Cel de-al doilea autor este Aurelian Horja, care are peste 10 ani de experienţă în consultanţă strategică în comunicare şi managementul crizelor de imagine.
Concluzia studiului lor este că „în România, lobby se face preponderent reactiv, doar după luarea unei decizii, pentru a corecta sau îmbunătăţi o decizie deja luată.Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public cum că ar exista doar câteva companii care fac lobby în România, studiul arată că mult mai multe categorii de actori sunt implicaţi în activitatea de lobby. ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi.Suspiciunea actuală faţă de reglementarea activităţii de lobby nu se justifică. 82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri și 100% dintre politicieni au declarat că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege.
Opinia majoritară a populației este de asemenea una favorabilă reglementării acestei activități (93%).Lobby rămâne un subiect tabu pentru mulţi politicieni din teamă (nejustificată – așa cum reiese din acest studiu) că electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discuții cu reprezentanți ai diferitelor ONG-uri, asociații profesionale sau companii. De asemenea, în viziunea politicienilor transparenţa intereselor surclasează expertiza în domeniu sau buna pregătire a lobbyiştilor”.
Veronica Bursaşiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!