Dacă co-preşedintele ALDE Bihor, Traian Bodea, vorbeşte despre nevoia de a atrage oameni noi în filiala bihoreană a partidului format din PC şi PLR, în schimb, Mircea Teaha, celălalt co-preşedintele afirmă că partidul are deja oameni de calitate, pregătiţi să-şi asume candidaturi la alegerile locale din 2016.
Cu şi fără “venetici”
“Considerăm că competitorii noştri sunt destul de uzaţi politic. Vrem să primim între noi colegi şi de la alte partide, care nu au probleme cu Justiţia. Suntem deschişi la noi colegi. Apoi, avem peste 50 de consilieri locali, primari, viceprimari, primari care au plecat, dar care frecventează din nou Partidul Conservator. Nu putem să aducem altceva decât o infuzie de capital”, opinează Traian Bodea, cel care afirmă că noul ALDE ar trebui să aibă un scor electoral de minimum 10%, la alegerile locale din 2016. De altfel, Bodea evaluează scorul electoral de acum al PC+PLR în Bihor la măcar 7%… “S-a văzut intenţia de vot pro-Tăriceanu la alegerile prezidenţiale şi credem că cei doi lideri, Tăriceanu şi Daniel Constantin, sunt două persoane care au încă multe de spus în politica românească”, e părerea directorului general-adjunct de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), patron şi al unei firme de construcţii.
În schimb, Mircea Teaha se arată recicent faţă de “venetici”. “Ne bazăm în primul rând pe calitatea oamenilor pe care îi avem deja, pregătiţi pentru candidaturi în 2016”, spune Mircea Teaha. Şi îl completează omul PLR de la municipiu, Emil Floruţ: “Partidele liberale nu sunt partide de masă”. Teaha a ajuns co-preşedinte al noului ALDE din cauza problemelor serioase de sănătate ale deputatului Octavian Bot.
Oamenii ALDE, despre referendum: “Nu credem că neprezenţa de 72% la referendum se poate interpreta ca fiind anti-Bolojan. A fost o manifestare strict pe marginea acestui proiect şi pe marginea acestor manifestări publice”, este părerea lui Dorin Corcheş, co-preşedinte ALDE pe Oradea. În schimb, Mircea Teaha crede altceva, fiind mai tranşant în legătură cu slaba prezenţă de la referendumurile locale din 10 mai şi 14 iunie: “Anti-altceva nu avea ce să fie, decât anti-Bolojan şi anti-proiect”.
“Da”, dar…
Totuşi, cei din PC şi PLR consideră că ideea “Oradiei Mari” este una bună, însă primarul Bolojan a greşit că nu i-a cooptat. Bodea: “Mi-am exprimat regretul că nu am fost cooptaţi într-un proiect altfel bun pentru Oradea. Au fost formaţiuni politice sau persoane care au vrut să-şi asume succesul referendumului. E adevărat că s-au cheltuit nişte bani, însă fuziunea poate să aducă anumite avantaje orădenilor, pe termen mediu şi lung. Dacă municipalitatea a crezut că este un proiect public, nu al unei formaţiuni, ar fi trebuit să fi fost invitaţi, ca să suţinem pentru o mai bună informare, astfel încât proiectul să treacă. Doream să ne implicăm mai mult, dar nu pot merge la nunta cuiva neinvitat. Nu am cum. Nu pot merge la sediul PNL să ajut, pentru că nu ne-a cerut nimeni ajutorul. Dacă se considera că şi alţii pot să fie utili, credem că şi acel număr de voturi ce au lipsit se puteau aduce. Se putea face o echipă lucru”.
Fără etichete
Dorin Corcheş respinge ideea că primarul s-a ferit de politizarea referendumului: “Nu se dorea politizarea? Dar atunci când am întrebat pe ce criterii s-au stabilit anumite chestiuni în Consiliul Local şi ni s-a spus că pe criterii politice, cum a fost? Politica nu e cancerigenă şi nici o boală molipsitoare. Nu vorbeam de politizarea aparatului Primăriei, ci de un proiect politic asumat. Însă s-a dorit jucarea sa într-un anumit fel. Cred, totuşi, că istoria se va scrie în continuare, nu s-a oprit. Îl felicit pe Ilie Bolojan pentru că a gândit un astfel de proiect. Nu-l acuz că a vrut să fie singurul maestru de ceremonii, pentru a avea beneficii viitoare. Însă nu a gândit foarte aplicat, pentru un proiect macro”. Corcheş regretă eşecul referendumului, dar consideră că orădenii nu trebuie etichetaţi: “Nu pot fi de acord cu catalogarea orădenilor, că au participat sau nu, sub nicio formă. Nu sunt într-un anume fel cei care au participat şi nu sunt într-un anume fel cei care nu au participat. Nu există orădeni buni sau răi doar pentru simplul fapt că nu au răspuns solicitării edilului-şef. Cu siguranţă se vor exprima în 2016”.
Şi aici, Teaha are un discurs nuanţat: “În România, după 25 de ani nu mai este loc de minciună şi manipulare. Cred că o campanie sinceră, în care să se arate de ce are Oradea nevoie de Sînmartin, ar fi dus la o altă atitudine din partea electoratului. Însă s-a încercat ascunderea adevărului, de a le duce lucrurile în altă lumină, iar electoratul a simţit asta”, afirmă co-preşedintele ALDE Bihor, ce se declară, totuşi, dezamăgit de atitudinea societăţii civile din Oradea!
Citiți principiile noastre de moderare aici!