Multe incertitudini și nelămuriri în legătură cu Ordinul 201/2022 conform căruia unitățile de alimentație publică trebuie să afișeze pe lista de meniuri ingredientele și materiile prime folosite.

[eadvert]

Ordinul 201 din 19 aprilie 2022, publicat în Monitorul Oficial din 21 septembrie 2022, trebuia să intre în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, adică din 20 decembrie 2022. Reprezentanții HORECA spun că aplicarea actului normativ a fost amânată pentru luna martie 2023. Din partea ANPC însă nimeni nu știe încă nimic. Probabil că jocurile de fac mai sus, la nivel de Guvern.

Ce spun reprezentanții HORECA

Ordinul amintit i-a bulversat pe reprezentanții hotelurilor și restaurantelor. Unii dintre ei sunt chiar de părere este o aberație și va fi foarte greu de aplicat.

„Acest ordin se referă la niște reglementări care nu mai există nicăieri în Europa. El se aplică doar în SUA, unde se încearcă reducerea consumului de fast-food și a sucurilor în cantități uriașe”, susține Romeo Ionescu, managerul Ramada Oradea.

El este de părere că prin ceea ce solicită, ANPC cere prea mult. „Dacă toate restaurantele își vor publica ingredientele din rețete, unde mai este secretul culinar?”, se întreabă managerul Ramada Oradea. Acesta subliniază că nici măcar nutriționiștii nu știu cu exactitate cum trebuie făcute calculele, iar aceste calcule costă și multe restaurante nu-și vor permite acest lucru.

Romeo Ionescu crede că ar fi de ajuns dacă s-ar menționa în meniu numărul de calorii, de grăsimi, zaharuri și proteine.

Ioana Sere, managerul Restaurantului Crinul Alb spune că a găsit o cale de mijloc pentru a păstra „secretul rețetei”, în restaurantul pe care îl conduce. „Noi afișăm toate ingredientele și aditivii incluși în lista de meniuri separat. Consumatorul care dorește să se informeze i se adresează ospătarului”, ne-a spus Ioana Sere.

„Inaplicabil și inutil”. Aceasta este părere lui Dumitru Fechete, managerul Complexului President din Băile Felix, despre Ordinul ANPC.

„Este foarte greu de aplicat, mai ales la un bufet suedez. Cu un astfel de ordin ești foarte vulnerabil în cazul controalelor. Probabil că au oamenii lor la care va trebui să aplicăm să facă calculele pentru a ieși bine. Nu cred că asta este cea mai mare problemă a turismului românesc”, crede Dumitru Fechete.

Daniel Galea, managerul restaurantului Piața 9, spune că legea este prost făcută și cei care au făcut-o nu s-au gândit la consecințe. „Ordinul nu a fost făcut până la capăt. Execuția este lamentabilă. Este bine pentru consumator, dar trebuiau să se gândească puțin și la cei care trebuie să o pună în plicare. Mie, personal, îmi convine. Noi încercăm să facem totul foarte curat. Însă nimeni nu știe cum se va aplica. Suntem în era digitalizării. Totul se putea face foarte simplu, astfel încât consumatorul să poată citi lista ingredientelor printr-un cod QR”, susține Daniel Galea.

Mircea Popa, președintele Asociației Ospitalității Bihorene, ne-a declarat că la nivel local a avut loc o întâlnire cu reprezentanții Protecției Consumatorilor. „Din informațiile noastre, aplicarea ordinului va fi amânată până la 15 martie 2023. Până atunci, se va elabora un meniu martor, ca reper pentru operatori. S-a pus în discuție ca informațiile integrale despre fiecare preparat să fie pe site, nu în varianta print, iar în print să fie un QR code către meniul de pe site. În cazul evenimentelor, trebuie clarificat. Ei ziceau să fie afișate toate pe bufet, dar s-a discutat tot de QR cod.
Noi am expus toate punctele de vedere și dubiile. Așteptăm o informare concretă din partea lor”, ne-a informat Mircea Popa, administratorul restaurantului Allegria.

Demersurile pentru amânarea și clarificarea Ordinului 201/2022 au fost făcute inclusiv de către Organizația Industriei Horeca – HORA și de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), din care Asociația Ospitalității Bihorene face parte.

Prelungirea termenului de implementare a noilor măsuri ar oferi răgaz jucătorilor din industrie atât pentru a discuta anumite puncte și a clarifica eventuale nelămuriri, precum și pentru a pune în aplicare noile meniuri.

ANPC explică ordinul

Reprezentanții Autorități Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) spun că au analizat, în mai multe liste a felurilor de mâncare servite de unități de alimentație publică, ingredientele, materiile prime, precum și produsele finite, în funcție de informațiile furnizate de etichetele fiecăreia sau de mențiunile din meniu.

Concluzia specialiștilor ANPC a fost una singură, în beneficiul consumatorilor. Dacă, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 1169/2011, există obligativitatea prezentării tuturor datelor legate de ingredientele produselor alimentare și valorile lor nutriționale, pe etichetele acestora, iar consumatorul le poate citi și cunoaște toate aceste detalii, atunci când cumpără un produs din magazin, tot așa este normal să se regăsească același tip de informații care să descrie un preparat culinar servit într-o locație de alimentație publică.

„În acest fel, prin afișarea în lista de meniu a acestor date despre produs, consumatorii pot lua decizia în cunoștință de cauză, atunci când aleg, într-o astfel de unitate, un produs sau altul”, spun reprezentanții ANPC.

Potrivit ANPC, prevederile Ordinului nr.201/2022 se aplică: restaurantelor (clasice, specializate, cantine-restaurant, cu autoservire etc.), braseriilor, pizzeriilor, berăriilor, barurilor, cafenelelor, fast-food-urilor inclusiv drive-in, unităților tip bufet, rotiseriilor, unităților de cofetărie, patiseriilor, ceainăriilor, teraselor, grădinilor de vară, unităților pentru organizare de evenimente.

Ce se indică prin acest ordin

ANPC precizează că prin acest ordin se informează consumatorii cu privire la cantitatea ingredientelor compuse componente ale unui fel de mâncare. Spre exemplu: mușchiuleț de porc – 140g, cu garnitură de orez cu legume – 140g [orez, apă, legume – 30g (morcov, dovlecel, ardei gras, în cantitati variabile), ulei vegetal, sare, potențator de aromă].

Aditivii se înscriu în lista ingredientelor cu denumirea categoriei (ex: Acidifiant etc.) urmată de codul de numeric UE (ex: E 330) sau denumirea specifică (ex: acid citric). De exemplu: Acidifiant: E 330 sau Acidifiant: acid citric; potentator de aromă: E621 sau potențator de aromă: glutamate de sodiu.

Lista aditivilor se regăsește în Regulamentul (CE) nr.1333/2008 privind aditivii alimentari.

Ordinul dă și explicații cu privire la declarația nutrițională. Aceasta trebuie să cuprindă următoarele elemente: valoarea nutrițională exprimată în Kj și kcal, cantitățile de grăsimi exprimate în grame, de acizi grași saturați exprimată în grame, de zaharuri exprimată în grame și de sare exprimată în grame.

În cazul în care se extinde numărul elementelor nutriționale înscrise, se va înscrie declarația nutrițională completă, respectiv: valoarea energetică exprimată în Kj și Kcal, cantitatea de grăsimi exprimată în grame, cantitatea de acizi grași saturați exprimată în grame, de glucide exprimată în grame, zaharuri exprimată în grame, proteine exprimată în grame, sare exprimată în grame.

Indicarea componentelor cu efecte alergene – se respectă prevederile Ordinului nr. 163/2021 pentru furnizarea de informaţii privind prezenţa unor substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă în produsele alimentare neambalate.

În conformitate cu prevederile art.3 alin (4) din Ordinul nr.201/2022 „informatiile trebuie să fie înscrise într-un loc vizibil, ușor accesibil, lizibil, de neșters și care să nu fie ascunse de alte materiale scrise sau fotografice, lângă podus, pe un panou/meniu.”

Pentru asigurarea informării consumatorilor la vânzarea directă (inclusiv unitățile drive-in), se utilizează listele meniu, dar pot fi folosite și sistemele digitale de afișare prin panouri/ecrane, precum si codul QR, iar personalul de deservire trebuie să asigure informarea consumatorilor ca urmare a solicitării acestora.

La vânzarea la distanță, informațiile trebuie să se regăsească atât pe website-ul operatorului economic, cât și pe eticheta de preț sau ambalajul de transport.

La comenzile plasate telefonic, în cazul în care consumatorul nu poate accesa website-ul operatorului economic, acesta trebuie să răspundă la solicitările consumatorului privind informațiile despre produs.