În scurt timp, Aeroportul Oradea va avea un terminal nou nouț, pistă prelungită și condiții optime de zbor pentru toate destinațiile. Cum companiile de zbor nu au dat semne că ar veni de bunăvoie să zboare de la Oradea, primarul Florin Birta și președintele CJ Bihor Ilie Bolojan sunt nevoiți să cumpere și zborurile, astfel încât aerogara să nu rămână aproximativ pustie, ca acum.

[eadvert]

Oferta către piața aeronautică va fi lansată vineri, 27 octombrie, și în esență, constă din cumpărarea de zboruri către Londra și București, cu 3 milioane de euro, pe o perioadă de maxim 5 ani. Caietul de sarcini al asocierii a trecut de Consiliul local Oradea cu votul majorității PNL și cu critici din partea opoziției PSD.

În contul subvenției de 3 milioane de euro, acordată pe o perioadă de maxim 5 ani, PMO și CJ Bihor vor cinci zboruri săptămânale pe Oradea – București, cu o capacitate cuprinsă între 36.400 și 140 000 de locuri pe an respectiv trei zboruri săptămânale spre Londra, între 21800 și 100000 pasageri pe an.

În plus, compania selectată poate folosi Aeroportul Oradea pentru diverse curse charter.

Conform planului, „partenerul selectat” trebuie să pună la dispoziția asocierii flota necesară, know-how-ul pentru lansarea și operarea zborurilor, personalul adecvat, licențele, autorizațiile, vânzarea biletelor, administrarea websiteului plus că s-ar ocupa de marketing și publicitatea lansării și operării curselor.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor e 29 noiembrie.

Între condițiile puse de Air Oradea: compania să aibă o cifră de afaceri de minim 50 milioane euro pe an, să aibă experientă relevată de cel puțin 3 ani, să fi zburat constant curse de linie și charter în ultimii 2 ani, să aibă minim 5 aeronave jet în proprietate sau în chirie, cu capacitate de minim 140 locuri și să poată pune la dispoziția proiectului de la Oradea în regim de exclusivitate, o aeronavă.

În proiectul votat de majoritatea PNL se arată că planul de afaceri și proiecțiile financiare aferente afacerii se vor elabora în baza datelor furnizate de partener. Acesta va include bilanțul contabil, fluxurile de bani și conturile de profit și pierdere pe perioada de maxim 5 ani.

Într-un material de presă publicat de pagina de media Boardingpass se arată că, pe baza criteriilor de selecție impuse de Air Oradea, „singurele companii aeriene românești care s-ar califica sunt compania de stat Tarom și compania aeriană privată HiSky”, aceasta din urmă prestează acum chartere de la Oradea.

Bihorul, între „cele mai bogate județe”

În ciuda eșecurilor anterioare de a lansa la aer Aeroportul Oradea, cauzate mai ales de slaba încărcare pe cursele aeriene care a descurajat operatorii, inițiatorii continuă să insiste că în Bihor există un bazin consistent de clienți interesați.

„Analiza datelor de trafic istorice pe pasagerii dintr-un areal de 35 km în jurul Oradiei arată că peste 60% dintre ei aleg Budapesta sau Debrecen”, se arată în studiul oferit de executivul local aleșilor. „S-a ajuns la concluzia că există un potențial substanțial de pasageri care ar putea fi deservit de zboruri de pe Aeroportul Internațional Oradea”, mai zice studiul, care observă că aeroportul e utilizat acum „sub potențialul existent în prezent, deși este situat într-unul dintre cele mai bogate județe din România”.

Compania Air Oradea are un capital social de 15 milioane lei, bani vărsați de Primăria Oradea și CJ Bihor, și e deținută în proporție de 60% de oraș, diferența e a CJ.

Opoziția cere consultarea orădenilor

În plenul ședinței, proiectul a stârnit criticile consilierilor PSD.

Liviu Sabău Popa a cerut să știe ce anume mai face Air Oradea, în afară de plata de 3 milioane euro, dacă firma selectată se va ocupa de toate, de la operarea curselor, la vânzarea biletelor. A mai spus că alocarea acestei sume „poate fi ușor interpretabilă ca o subvenție” și că „experiența nefericită” a ultimei subvenții acordate unui operator a arătat că după ce s-au terminat banii de la oraș, au încetat și zborurile. „Ați luat în calcul o dezbatere publică, să-i întrebăm și pe orădeni dacă vor să dea 3 milioane de euro pentru cei care vor să zboare de pe Oradea. Turiștii și pasagerii care zboară de pe Oradea acum, cu charter, peste jumătate nu sunt bihoreni, ci sunt din Satu Mare, Sălaj sau Baia Mare. Sunt pasageri care nu aduc venituri la oraș că nu stau peste noapte, nu fac nici consum HORECA, fac strict deplasarea. Merită să investim 3 milioane euro pentru zboruri după ce avem experiența că sistemul nu a funcționat până acum?”, a intervenit el.

City managerul Mihai Jurca a insistat că banii nu sunt ajutor de stat – „avem un punct de vedere al Consiliului Concurenței și acolo ar trebui să ne îndreptăm când vrem să evaluăm sau nu dacă e ajutor de stat. Nu este, în niciun caz. Ne comportăm în condiții de piață”.

A mai precizat că, anterior, „Ryanair a zburat de la Oradea pe baza unui ajutor de stat în pandemie, aprobat de comisia europeană”.

Jurca a mai spus că pasagerii orădeni mai mult nu zboară de pe Oradea, dat fiind că folosesc „aeroporturi din apropiere, Budapesta, Debrețin, Cluj, Timișoara”, „cheltuiesc mulți bani cu deplasarea și parcarea mașinii. Noi vrem să le oferim posibilitatea să zboare de pe Oradea. Avem date și cifre care stabilesc că Bihorul și Oradea generează un număr mare de pasageri”.

Primarul Florin Birta a intervenit cu precizarea că, aeroporturile din jur, Cluj, Debrețin, Budapesta sunt deja funcționale, și „ca să amorsăm zborurile de pe Aeroportul din Oradea suntem nevoiți să facem acest lucru”.

„Zborurile în plus cu avioane mai mari vor face operatorii să dea prețuri mai bune. E în interesul orădenilor. Cred că toți avem același interes ca Aeroportul din Oradea să crească. Consiliul Județean Bihor va finaliza investițiile în aeroport, va fi terminal modern, foarte foarte modern. E păcat să nu încercăm, să facem tot posibilul ca acel aeroport să funcționeze”, a insistat primarul.

Adrian Madar (PSD), a comentat că „declarațiile city manager-ului și ale primarului și declarații de intenție, politice. Eu chiar cred dânșii că își doresc să se întâmple. Partea negativă e că în afară de declarații politice, pe lumea asta sunt și cifre. Experiența și cifrele de până acum arată că o rută comercială din Oradea nu se susține. Companiile nu riscă să investească în Oradea ca să susțină o rută nouă. Dvs veniți și ne spuneți că trebuie să mai încercăm încă o dată, e o încercare, dar dați-ne dreptul să ne uităm și noi la cifre și să vedem nerealizările de până acum. Să vedem realitatea că orădenii nu au suficientă forță economică să își dorească și să își permită să se plimbe cu avioanele. Asta e problema, de fapt. Dacă în cei 4, 5 ani în care spuneți că se vor investi 3 milioane de euro, succesul sau insuccesul proiectului va depinde exclusiv de calitatea vieții orădeanului. În rest, putem face declarații de intenție”.

„Așa spuneți 3 milioane ca și cum ar fi un început, că pot fi 4, 5 sau 10 milioane”, a mai comentat consilierul din opoziție.

Primarul Birta a revenit cu argumente în favoarea proiectului, din experiența personală: „Acum ceva vreme am plecat în Europa de pe Debrecen, pe lângă că parcarea era plină de mașini din Bihor, instructajul de siguranță din avion s-a făcut și în română, pe lângă engleză și maghiară. Wizzair a ales asta pentru că au foarte mulți români din Bihor”.

Revenind la microfon, Sabău a reproșat administrației că „ de 4 ani ați luat aeroportul pe partid politic, nu pe administrație. Bănuiesc că știați unde zboară orădenii și cât”.

El a mai comentat că „dacă se bagă atâția bani în aeroport și sunt toate condițiile, de ce mai și dăm bani operatorilor să zboare? Haideți să găsim operatori, că piața își reglează singură concurența… Peste 5 ani ne vom trezi în aceeași situație, dacă intervenim cu subvenție pe o piață concurențială”.

Proiectul a trecut la vot, datorită majorității liberale. Înainte să producă efecte, va trece și prin plenul CJ Bihor. Funcționalizarea aeroportului până la alegerile de anul viitor e o miză personală pentru liderii politici liberali. Până acum, prăbușirea activității aeroportuare a fost marele eșec, neasumat încă, al PNL Bihor. În campania electorală anterioară, aceasta a fost una dintre temele predilecte, atât în critica foștilor șefi ai CJ cât și în privința promisiunilor livrate electoratului.