„În 1992 am adunat de la fier vechi componentele pentru un tractor şi l-am adus acasă unde l-am montat. Am luat în arendă 100 de hectare pe care le-am lucrat. Pentru că eram singur, lucram şi noaptea. În toamna acelui an, după ce am dat arenda, am cumpărat o combină nouă şi un tractor de de Bucureşti. O săptămână am tot venit până am ajuns cu ele acasă”, îşi aminteşte cu nostalgie inginerul Orah Şandor din Albiş.
„După aceea am angajat un om şi am lucrat 150 de hectare. În 1996 lucram 390 de hecatre iar din anul 2000, după retrocedare, am ajuns la 1500 de hectare exploatate”, ne-a spus fermierul bihorean.
Lucrări
În prezent, societarea Avena, proprietatea fermierului bihorean, lucrează o suprafaţă de 1500 hectare, care sunt cultivate cu grâu, orz, porumb, floarea soarelui şi rapiţă.
În mare parte recolta este depozitată în cele şase silozuri de ultimă generaţie pe care fermierul bihorean şi le-a construit. Pentru o parte din ele au fost accesate şi fonduri europene. Prin intermediul măsurii 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere au fost construite patru silozuri de câte 1.000 de tone pentru depozitarea producţiei agricole produse în cadrul societăţii, fundaţiile de beton pentru siloz, precum şi instalalaţiile de transport aferente de încărcare şi descărcare a produselor în şi din siloz. Valoarea totală a proiectului este de 2.124.697 lei din care valoarea de finanţare nerambursabilă este de 1.062.346 lei.
Conservarea, depozitarea şi păstrarea produselor se face astfel în condiţii foarte bune, există posibilitatea de recirculare şi aerisirea produselor depozitate mecanic precum şi livrarea rapidă fără pierderi şi fără infestări. Totodată de-a lungul păstrării, există posibilitate de răcire a producţiei depozitate. „Cu toate acestea, grâul sau porumbul meu este achiziţionat cu acelaşi preţ cu cel care a stat prin grajduri sau în alte locuri improprii”, spune dezamăgit Olah Şandor.
În principal rapiţa de la Albiş este vândută la fabrica de ulei de la Carei, porumbul ajunge la o fabrică din Satu Mare unde este folosit pentru paste făinoase şi făină de mălai iar porumbul merge la moara de la Sărmăşag.
Inginerul Olah Şandor este cel care în anul 2000 a înfiinţat şi Composesoratul Buduslău-Albiş, al cărui preşedinte este şi în prezent.
Citiți principiile noastre de moderare aici!