Dacă şi la noi cultura vinului ar ţine de educaţia generală, care este în firea unui om cultivat, românii şi-ar găsi mai bine locul în spaţiul european. Susţin connaisseur –uri. În sprijinul celor cărora sunt conştienţi de importanţa noţiunilor de cultura şi civilizaţia vinului, la Oradea se va deschide o Academie în acest domeniu. Printre promotorii acestui proiect se află prim –vicepreşedintele Asociaţiei degustătorilor de vinuri din România, Dorin Popa, lector la Universitatea din Oradea unde predă analiza senzorială şi enologie şi Cristian Drimba, cunoscut bihorenilor ca fost purtător de cuvânt al prefectului Lucian Silaghi, în perioada guvernării CDR.
De la bijuterii la vin
Dacă Dorin Popa nu mai are nevoie de nici o prezentare ca „umil senior al vinului”, Cristian Drimba este cunoscut ca producător al bijuteriilor Carla Brillanti şi al comercializării cristalelor Swarovski . Prezent miercuri seara la evenimentul de bussines networking organizat de Junior Chamber International la Hotel Maxim finalizat cu o degustare de vinuri, Cristian Drimba a mărturisit că primul pas în realizarea acestui proiect a fost realizat, respectiv a fost închiriat un spaţiu în centrul oraşului. Cristian Drimba a spus că acest domeniu a început să devină atractiv pentru el în momentul în care oenologul Dorin Popa l-a determinat să redescopere şi să fie recucerit de vinurile româneşti.
Specialiştii din cadrul Academiei de cultură şi civilizaţie a vinului vor reevalua nectarul zeilor din punctul de vedere al calităţii, ca aliment, din punct de vedere cultural, al religie , şi ceea ce e foarte important vor încerca să reformuleze o poveste a vinului. . Piaţa românească duce lipsă de formatori de imagine bine intenţionaţi şi bine informaţi. Nu avem formatori pentru ca nu avem o cultură în domeniu. O astfel de perioadă a fost identificată de oenologul Dorin popa între cele două războaie mondiale –o poveste începută de Păstorel Teodoreanu care spunea despre vin că este, practic, o fiinţă lichidă care se naşte, trăieşte şi moare. „Mai spunea că e păcat că nu se şi reproduce, dar îl reproducem noi“, e una dintre credinţele lui Dorin Popa. Specialiştii vor încerca să scoată vinul din domeniul băuturilor alcoolice, alimentare. „Omul este singurul animal care mănâncă atunci când nu îi este foame şi bea când nu îi este sete. Daca face aşa, trebuie măcar să aibă o bucurie şi atunci trebuie să avem partea estetică a produsului şi apoi partea senzoriala: miros, gust. Asocierea între vin şi alimente este o religie: vin alb, carne alba, vin roşu, carne roşie. Ăsta este un preambul, iar de-aici încolo este o întreagă poveste, sofisticată şi frumoasă“, Degustătorii susţin că atunci când ai un pahar dedicat, când alegi vinul pentru un meniu, îl întrebi mai întâi cu ochii, îl plimbi în pahar, îi admiri unduirea şi rotunjimile, îl apropii şi îi simţi parfumul şi miresmele, îl întrebi cu buzele, cu toată gura, dar nu-l laşi să te ameţească, „fiindcă lui i se pierde frumuseţea şi ţie demnitatea“.
„Vinurile de-acum ne-au cam depăşit. Sunt vinuri care merita alţi consumatori. Un vin mare trebuie să aibă un oenolog mare”, este de părere oenologul orădean.În România există aproximativ 200 de degustători profesionişti şi alţi 1.000 care au un atestat in domeniu. Conform statisticilor , peste 60% din populaţie caută vinul roşu dulce. Specialiştii consideră însă că acesta este un gust primar. „Necazul este ca în general oamenii nu consumă vin zilnic, nu avem o cultură a consumului de vin. Educaţie se face consumând vin la fiecare masa”, consideră Dorin Popa.
Cursuri de somelieri
Prezent la degustarea organizată de tinerii oameni de afaceri din Oradea, Dorin Popa şi-a exprimat regretul că în Oradea nu mai există restaurante cu ştaif, că nu există somelieri. Cristian Drimba a mărturisit că viitoare Academie de cultură şi civilizaţie a vinului va organiza şi cursuri de somelieri. Someleria este arată şi meserie. În Franţa se practică din evul mediu, în România este recunoscută din 2003, ca o meserie din grupa celor bazate pe aptitudini. Somelierul se ocupă de vânzarea vinului, este veriga de legătura dintre producător şi consumator.Un somelier trebuie să aibă aptitudini senzoriale, de comunicare, servicii pe care să le dezvolte şi completeze cu ample cunoştinţe de istorie, geografie, religie, fizică, chimie, agronomie, tehnologie, legislaţie, marketing, limbi străine, gestiune, comerţ.
Veronica Bursasiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!