Prima săptămâna a lunii februarie a fost cea mai teribilă din istoria parapantismului românesc, după cum a apreciat Asociaţia de Zbor Liber din România (AZLR). „Suntem consternaţi şi întristaţi de tragice veşti: colegii noştri, Aga Leopold în Brazilia şi Dragoş Pîrte în Nepal, au plecat în zbor către alte zări … Întrebări şi gânduri ne macină în cea mai neagră săptămână din istoria parapantismului… Dumnezeu să aibă în grijă sufletele lor mari şi să mângâie familile greu încercate.. Restul e tăcere”, anunţa AZLR pe facebook.
Dragoş Pîrte (34 de ani), originar din comuna Bunteşti, şi-a pierdut viaţa, pe 4 februarie, într-un accident cu parapanta, în zona Pokhara – Puranchur din Munţii Nepal.
Softist în Timişoara
Tânărul lucra la o firmă de software din Timişoara şi era priceput la mai multe sporturi extreme. „Făcea rafting, parapantă, se dădea cu tiroliana, era pasionat de schi. Cred că acum se afla pentru a treia sau a patra oară în Nepal, deci nu era ceva nou pentru el. Era foarte calculat şi se pregătea temeinic pentru turele cu parapanta. Tocmai de aceea a fost un mare şoc pentru noi, când am aflat ce s-a întâmplat”, a declarat, după tragedie, unul din colegii de servici al lui Dragoş.
Şi consătenii au doar cuvinte frumoase despre tânărul care a plătit preţul suprem pentru pasiunea de a fi aproape de ceruri.
„E din familie de dascăli inimoşi. De mic a fost ager la învăţătură iar mintea sa ascuţită şi priceperea la calculatoare i-a adus un loc de muncă foarte bun, în Timişoara. Vă daţi seama ce greu le e părinţilor să piardă un aşa fiu…”, ne-a spus un consătean din Dumbrăvani.
Pe lângă tragedie, familia a avut de îndurat şi o procedură de repatriere greoaie, care a amânat mult rânduiala creştinească a înmormântării în cimitirul din satul natal.
Compania de asigurări cu care tânărul avea contract a motivat tărăgănarea repatrierii prin procedura derulată de Ambasada României din Nepal cât şi prin complicaţiile legate de circulaţia corespondenţei cu autorităţile din ţara asiatică.
Poveţe pentru parapantişti
Dealul Şomleu (Betfia), Dealul Petranilor, Vârful Bihorul şi vârful aflat vizavi de pârtia Vârtop sunt tot atâtea locuri de praticare a parapantismului în Bihor. Însă zburătorii cu ani mulţi de experienţă au câteva sfaturi binevenite pentru doritorii de paragliding.
„Un parapantist cu 50 – 100 de ore de zbor pe an nu se pune în situaţii limită ci preferă să zboare când e ok, când sunt condiţii favorabile. Există două situaţii în care se înregistrează accidente grave. La competiţii unii concurenţi riscă exagerat. Iar a doua situaţie e când începătorii care nu au cunoştiinţe destule renunţă la instructor şi se hazardează singuri. Mai e o problemă şi cu aripile de zbor. Cele de şcoală se redresează singure, iartă orice greşeală a pilotului. Însă aripile competiţionale pot fi cumpărate la preţ foarte mic întrucât concurenţii profesionişti la vând la câţiva ani de utilizare. Ele pot fi în stare foarte bună şi par ieftine dar nu sunt recomandabile celor neeperimentaţi. Ele sunt mult mai sensibile, asimterice şi e ca şi cum te-ai urca pe un armăsar pe care nu ştii să-l stăpâneşti”, ne-a explicat orădeanul Alexandru Aurel Ciuhandu, veteran al zborului cu parapanta şi tată a multiplului campion naţional Alexandru Ciuhandu (stabilit de doi ani în Franţa).
Potrivit lui Alexandru Ciuhandu senior, Bihorul nu s-a confruntat până acum cu un accident de parapantă fatal.
În alte zone s-au produs însă tragedii:
În iulie 2001, un medic stomatolog din Bistriţa a murit după ce s-a lovit de un alt parapantist la Vatra Dornei.
În august 2011 un turist braşovean a murit după ce a încercat să se dea cu parapanta lângă plaja din Costineşti.
În octombrie 2008, un medic neurochirugg din Târgovişte a căzut mortal cu parapanta, de pe muntele Babadag din Turcia.
Iar pe 1 ianuarie 2009 s-a mai înregistrat un accident fatal de parapantă la Poiana Braşov.
Citiți principiile noastre de moderare aici!