Colecţionarii sunt o specie tot mai rar întâlnită. Bucuria de a aduna obiecte, de a pune deoparte bani pentru a achiziţiona lucrul dorit, rar se mai întâlneşte în ziua de azi. Cei din generaţia 50 plus îşi amintesc cu siguranţă de colecţiile din copilărie, cel mai adesea de timbre, şerveţele, ambalaje de gumă de mestecat, ciocolată sau pachete de ţigări. Limitaţi în activităţile de timp liber, în afară de joaca afară, pe maidan, rămânea plăcerea de a selecta clasoare, de a aranja pe diferite criterii piesele de colecţie, de a face schimb cu alţi pasionaţi.

Pentru mulţi acest microb a rămas, ca o sămânţă ce a rodit din nou la maturitate. Aceeaşi bucurie, de data acesta cu posibilitatea de a cumăra lucrul râvnit. Pur şi simplu plăcerea de a le avea şi de a le putea admira oricând. Satisfacţia de a mai adăuga o piesă diferită la colecţie şi apoi mândria nevinovată de a le arăta şi altora care apreciază acest gen de activitate.

În această categorie se înscrie şi Daniel Borz, care conduce o companie cu o experinţă de peste zece ani în protecţia muncii din Oradea. „Colecţionez de mic copil bani vechi, timbre, insigne, dar majoritate colecţiilor le-am început mai serios de vreo 10-15 ani. Mai serios din perspectiva că pentru a le aduna îţi trebuie bani şi o fac acum cât îmi permit, când îmi permit”, mărturiseşte acesta.

Majoritatea obiectelor le achiziţionează de la piaţa de vechituri dar şi târguri ca cele de la Negreni.

Un mic muzeu

Până acum puţine dintre piese au fost expuse, din lipsă de spaţiu. Dar din decembrie şi-a amenajat un spaţiu în casa părinţilor, în Sântandrei. Când urci la etajul locuinţei, pacă intri într-un mic muzeu. Peste 1000 de obiecte sunt aşezate pe rafturi sau încă mai aşteaptă în cutii un loc vizibil.

Daniel Borz mărturiseşte că nu este genul de colecţionar care să studieze totul despre obiectele pe care le achiziţionează. „Pentru mine important este să îmi placă. Mai negociez, dar rămân multe piese necumpărate pentru că nu îmi permit să le iau”, spune colecţionarul.

Ultima achiziţie este colecţia de bancnote din 100 de ţări, care l-a costat 700 de lei. Sunt bancnote necirculate dar destul de noi. Are şi bancnote vechi româneşti sau străine cum este, de exemplu, o bancotă de 100 de coroane din vremea Imperiului Austro-Ungar, inscripţionată în limbile ţărilor componente. În clasoarele de monede a adunat piese din peste 60 de ţări, iar de curând a început o nouă colecţie de monede americane din argint. De asemenea, îşi doreşte să realizeze o colecţie intitulată „istoria monedelor româneşti”.

Una dintre colecţiile cu care se mândreşte este cea de linguriţe, care însumează peste 400 de piese. Unele păstrate în cutii de colecţie originale, micile tacâmuri sunt de diferite forme, multe dintre acestea fiind împodobite cu figurine sau emailate cu imagini sau desene. Pe rafturi se găsesc printre altele linguriţe pentru ceai, o linguriţă „pentru dietă”, o linguriţă cu Sagrada Familia, una cu ochiul lui Horus, ba chair şi o linguriţă cu cupa dintr-o scoică. Nici o linguriţă nu e la fel cu cealaltă şi provin din diferite ţări ale lumii.

Turma de elefanţi

O altă colecţie la care ţine foarte mult, şi care numără peste 200 de piese, este cea de elefanţi din lemn. De la elefanţi de doi centimetri, până la elefanţi de 30, toţi sunt frumos aliniaţi pe rafturi surprinzând prin fizionomiile şi formele diferite. Piesa mai deosebită din colecţie o reprezintă o casetă neagră din lemn, cu doi elefanţi sculptaţi, care în interior ascunde un mic cântar.

Unele rafturi sunt împodobite cu tablouri minaturale, iar într-un colţ se regăseşte colecţia de insigne sau de busole şi ceasuri. De curând a început o colecţie de ceasuri din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, perfect funcţionale. Într-o cutie, aşteaptă să fie sortată şi expusă colecţia de vederi vechi, care la rândul ei numără sute de exemplare. Pe mai multe rafturi se desfăşoară şi colecţia de raţe, foarte colorată, având zeci de exemplare adunate, dar şi cea de măşti şi figurine africane.

Pe mai multe rafturi, lângă geam, se află colecţia de minerale, care include şi piese rare precum ouăle de calcită neagră. Se mai pot admira cristale de cuarţ pe rodocrozit, mică neagră, trandafir de deşert, silex, carneol, obsidian, antimonit, zgură de vulcan din Insulele Reunion sau chiar un mic meteorit. Lângă raft, în două cutii sunt adunate cioburi de sticlă, rulate de apă, culese de pe malul mării.

Publicaţii vechi

Într-un colţ e colecţia de publicaţii vechi. Pe lângă o diplomă de medicină cu sigiliu, pe format A3, din 1935, se regăsesc şi „Gazeta Transilvaniei”, un număr din 24 iuniu 1856, ziarul „Timpul” din septembrie 1944, Revista Literară şi de Cultură Generală „Pagini basarabene” din februarie 1936, „Curentul nou” din 30 august 1944 sau Monitorul oficial din 6 septemvrie 1930. De asemenea se pot răsfoi cărţi vechi, unele miniaturale cum ar fi cea cu versuri de Mihai Eminescu, dar şi cartea cu coperţi cartonate „Kim Ir Sen – Raportul de activitate al Comitetului Central la cel de al V-lea congres al Partidului Muncitorilor” sau „Viorica” – Colecţiune din cele mai alese cântări pentru societate, culese şi aranjate de Nicolae Oancea, profesor.

Pe alte rafturi se regăsesc scrumiere, casete pentru ţigări de foi sau pentru mosoare, lămpi cu gaz lampant, casete de sterilizat seringi, ploscă din aluminiu din primul război mondial sau o furculiţă cu zvastică. Nu lipseşte nici colecţia de şerveţele, iar jos, lângă un raft, stă sprijinit tabloul cu străbunicul soţiei, un tablou realizat în 1900 pentru soldaţii din vremea asutro-ungară, în care se lipea doar capul peste poza tipizată.

În capul scărilor tronează colecţia de rădăcini culese din pădure. Cu forme ciudate, contorsionate, unele te duc cu gândul la o siluetă umană, altele la o formă de şopârlă. „Mă relaxează să le curăţ, să le aranjez”, spune Daniel Borz, care e liniştit în ce priveşte viitorul colecţiilor sale. Nepoţica Anda l-a asigurat că va avea ea grijă de ele. Până atunci, pas cu pas, colecţiile vor creşte, pe rafturile din casa de la Sântandrei găsindu-şi loc alte şi alte obiecte. Pur şi simplu pentru că îi plac!