(Ex)miniştrii Borbely, Vâlcov, Şova sunt cazuri recente pentru care DNA a cerut, în Parlament, aviz pentru urmărire penală. Prinşi între ofensiva DNA şi opinia publică nedumerită de avizele negative, unii deputaţi încearcă să iasă dintre ciocan şi nicovală. Astfel, în noul proiect de Regulament al Camerei Deputaţilor, care va fi dezbătut azi în plen, s-a introdus prevederea ca deputaţii să nu mai dea avize pentru reţinere şi arestare decât dacă procurorii transmit „motive temeinice şi concrete”. Aceasta deşi, în 2013, Curtea Constituţională a respins o modificare de Regulament similară. Opoziţia a cerut ieri ca proiectul să fie scos de pe ordinea zilei de astăzi motivând că nu există consens parlamentar pe subiect şi că ar trebui şi punctul de vedere al CSM. Opiniile diferite ale PNL şi PSD pe seama imunităţii se resimt şi din declaraţiile pe care le-am solicitat deputaţilor de Bihor, inclusiv privind cazul deputatului Borbely, aflat în vizorul procurorilor DNA Oradea.
Dată fiind actualitatea temei imunităţii parlamentare cât şi faptul că dosarul privindu-l pe ex-ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a fost instrumentat de DNA Oradea, am pus ambele aspecte în atenţia deputaţilor pe care i-am putut contacta telefonic. Iată rezultatul:
Ioan Cupşa (PNL): „Partidul îşi doreşte imunitatea strict pentru declaraţiile politice şi pentru vot (nu şi pentru aspecte penale – n.red.), la fel ca şi în Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda. Dacă ne uităm la Germania, care este farul nostru dinspre Apus, imunitatea este un atribut al instituţiei Parlamentului, nu al parlamentarilor. Parlamentul german se bucură de imunitate pentru ca parlamentarii să poată lua decizii fără presiune. Pe ei nu îi interesează – să zicem – persoana fostului cancelar Helmuth Kohl cât imaginea per ansamblu a Parlamentului”.
În ce priveşte cazul ex-ministrului Laszlo Borbely, Cupşa ne-a dezvăluit opinia exprimată de el ca membru în Comisia Juridică. „În cazul lui Laszlo Borbely eram plecat din ţară la vot dar în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor am votat pentru începerea urmăririi penale. Sunt multe de spus pe tema imunităţii şi sper ca în perioada următoare să am timp să clarific mai multe aspecte pentru electoratul interesat”, ne-a mai spus Cupşa.
DNA poate ocoli avizul
Ioan Hulea (UNPR): „Imunitatea a fost gândită cu o anumită raţiune dar care nu mai e de actualitate. Cel puţin eu consider că ar trebui să avem aceeaşi imunitate ca şi cetăţeni. Nu toţi parlamentarii avem afaceri cu statul. Nici eu şi nici fiul meu nu am făcut afaceri pe bani publici. Ca principiu, dacă un cetăţean îşi doreşte şi chiar devine demnitar, trebuie să îşi asume responsabilităţile”.
Cât priveşte votul în cazul Borbely, deputatul Hulea precizează că Regulamentul Camerei Deputaţilor interzice dezvăluiri publice asupra modului de vot în cazul votului secret cu bile. „Ca jurist, ţin să respect Regulamentul Camerei. În cazul Borbely, pe care îl cunosc destul de bine, aş sublinia că procurorii au cerut nu doar avizul pentru începerea urmăririi penale ci şi pentru arestare. Ori arestarea este o măsură preventivă extremă care se recomandă doar în cazuri deosebite. Oricum, dacă Parchetul chiar îşi doreşte, poate să înceapă urmărirea penală în momentul în care îi încetează mandatul. În perioada de campanie electorală, fiecare parlamentar devine cetăţean de rând, astfel că DNA are la dispoziţie 30 de zile pentru a demara procedura penală. E mai mult decât suficient, fiindcă procurorilor le ajung şi trei minute”, afirmă Hulea.
Solicitat să se pronunţe dacă i se pare o situaţie normală ca o firmă cu lucrări hidrotehnice de anvergură să se ocupe, chiar şi contracost, şi de renovarea unei locuinţe din familia ministrului Mediului, deputatul Hulea a marşat pe
prezumţia de nevinovăţie. „Ca principiu, nu pare normală o astfel de coincidenţă. Dar mie nu mi-e foarte clar dacă lucrările de renovare chiar au fost executate de firma indicată de DNA”, ne-a răspuns Hulea.
PSD, mai nuanţat
Gheorghe Bogdan (PSD): „Tema imunităţii e de actualitate. Cazul lui Şova intră chiar mâine (astăzi – n.red.) în Senat. Apreciez că votul pentru păstrarea imunităţii e binevenit, ca o rezervă faţă de eventuale excese de zel ale anchetatorilor. Dar în cazurile în care Comisiile Juridice parlamentare dau ok, eu sunt pentru începerea urmăririi penale”.
Sorin Ioan Roman (PSD): „Observ că se face în unele organe de presă mare tam-tam pe seama unei aşa-numite super-imunităţi. Deocamdată nu am avut timp să mă lămuresc asupra problematicii. În cazul Borbely Laszlo nu am fost la vot fiindcă tocmai vizitam Arestul Capitalei, aşa-zisul Beci Domnesc. Ca preşedinte al unei subcomisii parlamentare pentru respectarea drepturilor persoanelor private de libertate am primit tot felul de semnale”. Întrebat ce a găsit în Beciul Domnesc, deputatul Roman ne-a răspuns astfel: „Deunăzi am primit chiar 30 păduchi într-un plic capsat, despre care expeditorul ne-a asigurat că i-a prins în celulă în 20 de minute. E posibil aşa ceva fiindcă celulele sunt supra-aglomerate. Într-o cameră de patru pe trei sunt opt paturi şi o latrină turcească mascată de o perdea de folie de plastic. Ori Comisia pentru Drepturile Omului prevede pentru fiecare persoană privată de libertate patru metri pătraţi. Comparativ, la Penitenciarul Oradea am găsit condiţii decente, făcând excepţie de situarea în centrul oraşului. Iar la Penitenciarul Arad, care e o unitate nou-construită, am găsit probleme doar privind nerespectarea dreptului la vizită intimă”.
Cum i-a dictat conştiinţa
Szabo Odon (UDMR): „Avem o lege iar legea se aplică. Aspectele privind imunitatea parlamentară sunt trecute în Constituţie. Cei care cred că se pot îmbunătăţi prevederile legale ar trebui să vadă un model european. Eu mă gândesc că astăzi avem modelul francez, fiindcă domnul Iorgulescu s-a bazat pe Constituţia Franţei, în urmă cu 20 de ani, când a ales cum să arate România. Dacă nu ne mai place actualul model constituţional, eu aş fi de acord cu modelul integral al Germaniei, care e stat federal”.
Întrebat cum a votat în cazul Laszlo Borbely, deputatul Szabo Odon a răspuns laconic: „Aşa cum mi-a dictat conştiinţa”, motivând că trebuie să respecte secretul votului aşa cum stipulează legea privind voturile în Cameră.
Citiți principiile noastre de moderare aici!