Cei prezenţi la eveniment au fost salutaţi de către Hasas Ioan, preşedintele Asociaţiei Pro Vadu Crişului, viceprimarul comunei şi de către Papp Csaba preotul reformat din localitate. Prezentarea istorică a descoperirii peşterii a fost făcută de către prof. Dukrét Géza, preşedintele de onoare al Societăţii Carpatine Ardelene.
„Toţi cei prezenţi la eveniment au fost şocaţi de felul în care arată astăzi cabana de la Vadu Crişului, o ruşine a defileului”, a precizat preşedintele Asociaţiei Pro Vadu Crişului.
Momente din istorie
Cei prezenţi au aflat printre altele că preotul reformat Veress István şi lucrătorul de cale ferată Karl Handl, constatând frumuseţile defileului Crişului Repede în ianuarie 1903 i-au scris lui Radványi Jenő, secretar general al Societăţii Carpatine Ardelene ca asociaţia să-şi extindă teritoriul de lucru şi pe această zonă. Ca urmare a acestei cereri, în luna martie 1903 a sosit la Vadu Crişului Czárán Gyula cu muncitorii care îl însoţeau şi au construit pe malul stâng al Crişului un traseu turistic între Vadu Crişului şi Şuncuiuş pe cheltuiala S.C.A.Czárán Gyula, apostolul turismului bihorean, membru al Societăţii Carpatine Ardelene, Asociaţiei Ştiinţelor Naturii a regatului Maghiar şi al Asociaţiei Geografice Maghiare.
După moartea tatălui său în 1890 îşi dă în chirie toate pământurile, închiriază o vilă la Moneasa, unde stă doar iarna. Restul anului străbate munţii în lung şi în lat, doarme pe la stâne, îşi cheltuieşte toţi banii pentru descoperirea naturii, pentru construirea a zeci de kilometri de drumuri pentru turişti în zona Stâna de Vale, Vadu Crişului, Moneasa etc.
A contribuit cu ghiduri pentru a ajunge la 20 de peşteri mai mari sau mai mici din munţii Bihorului. De numele lui se leagă şi explorarea peşterii Meziad, exact cum a făcut şi în cazul peşterii de la Vadu Crişului, cu o mulţime de marcaje şi descrieri.
Inaugurarea traseului în defileul Vadu Crişului a avut loc la 1 mai al aceluiaşi an şi încă nimeni nu ştie ce valori subterane mai ascund aceste locuri. Karl Handl a observat că la secete mari nivelul pârâului ce alimenta cascada de la Vadu Crişului scădea atât de mult încât apărea o mică deschizătură în stânca din calcar prin care ieşeau şi intrau lilieci. După ce a tras cu arma de vânătoare în acestă deschizătură dincolo de peretele de calcar s-a auzit o bubuitură puternică urmată de reverberaţii. Drept urmare au tras concluzia că în spatele peretelui trebuie să fie o peşteră.
Înştiinţat de cele constatate, Czárán Gyula în noiembrie 1903 a venit din nou la Vadu Crişului şi pe data de 10 a lunii, prin dinamitare a reuşit să disloce imensul perete de calcar deschizând astfel intrarea peşterii în care au păşit conştienţi de faptul că nimeni înainte lor nu a putut vedea aceste frumuseţi. Inaugurarea festivă a peşterii a avut loc pe data de 27 august 1905, când contele Zichy, moşierul zonei, a predat cheile peşterii Societăţii Carpatine Ardelene, pe o perioadă de 30 de ani, ocazie cu care a fost depusă şi o carte a vizitatorilor la intrarea în peşteră şi în care cinci ani de zile turiştii au menţionat observaţiile, impresiile. Contele Zichy este cel care lângă peşteră construieşte o cabană la cererea SCA.
Karl Handl a venit la Vadu Crişului din Austria odată cu deschiderea căii ferate Oradea-Cluj în anul 1870 ca şi primul controlor tehnic al liniei la vârsta de 22 de ani. În timpul lui liber făcea dese plimbări în natură, fiind originar din zona Alpilor, iubea foarte mult natura. S-a însurat la Vadu Crisului, luând ca nevastă pe Kompári Josefa şi a învăţat atât limba maghiară cât şi limba română.
Veress István a venit în Vadu Crişului pe data de 16 iunie 1900 ca şi preot reformat misionar. Alături de Karl Handl şi Czárán Gyula a avut merite deosebite în descoperirea şi exploatarea peşterii de la Vadu Crişului. În urma discursului rostit la evenimentul de deschidere a peşterii, la care au participat şi turişti din Diosig, a fost invitat să preia comunitatea reformată din acea localitate.
Prof. Dukrét Géza
Citiți principiile noastre de moderare aici!