Raportat la datele statistice din anul 2009, economia municipiului Oradea traversează un amplu proces de reaşezare a pilonilor locali ai dezvoltării. Acesta e contextul în care opozanţi şi susţinători ai unificării Oradiei şi Sînmartinului au fost invitaţi la o dezbatere de idei. Platforma de dezbatere a fost creată de Federaţia Patronilor Bihor care a organizat, joi, la Forum Continental, o masă rotundă moderată de consultantul în afaceri Dacian Palladi. La acţiune au luat parte preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, primarii de Oradea şi Sînmartin, Ilie Bolojan şi Lucian Popuş, oameni de afaceri, parlamentarii liberalii Florica Cherecheş şi Ioan Cupşa. Toţi aceştia au făcut să se audă doar vocea favorabilă unificării. Parlamentarii şi liderii care provin din formaţiuni care se opun unificării au lipsit în masă. Astfel că publicul poate afla doar avantajele unificării.
Un proiect cu viziune
Oamenii de afaceri susţin, ca şi iniţiatorii, că o localitate mai mare din punct de vedere al populaţiei şi teritoriului oferă mai multe oportunităţi de afaceri şi implicit un nivel de trai mai bun locuitorilor. „Dacă oraşul îşi creşte dimensiunea îşi creşte şi potenţialul, iar asta nu poate fi decât în avantajul firmelor şi angajaţilor lor”, a spus Maria Sabin, directorul general al Sapico. Aceasta a pledat pentru ca fiecare să conştientizeze importanţa votului, deoarece „numai aşa ne putem exprima, o atitudine de negaţie în ceea ce priveşte importanţa votului ne conduce doar la a ne sancţiona pe noi, dând posibilitate celorlalţi să hotărască în locul nostru”.
[poll id=”97″]
Sorin David, director D&C Oradea a vorbit atât din perspectiva părintelui care nu are foarte multe argumente, în acest moment, să-şi determine fiica-absolventă de studii superioare în străinătate- să se întoarcă la Oradea, dar şi din perspectiva omului de afaceri. „România suferă că nu are o viziune pe termen lung, iar referendumul de unificare poate fi un model de a implementa o viziune pe termen lung. Aparent, domnul Popuş pierde funcţia de primar, dar vede mai mult decât funcţia, vede un viitor pentru el şi familia sa. Este o atitudine mai rar întâlnită şi merită felicitări ca şi Ilie Bolojan care mai are energie şi pentru acest proiect de durată în dezvoltarea oraşului. Eu am început o afacere în IT şi văd ce înseamnă Clujul în domeniu. „Vicepreşedintele FPB, Octavian Bara, directorul Auto Bara, consideră că fuziunea devoalează intenţia conducerii municipalităţii de a dezvolta oraşul pe termen lung. „Ca să te poţi dezvolta atât în afaceri, cât şi în politică îţi trebuie viziune. Este prima dată în ultimii 25 de ani când întâlnesc un proiect cu viziune al oraşului Oradea. Un proiect care ne va ajuta să ieşim din zona de dezvoltare, să devenim punct de dezvoltare. Cred totodată că putem transmite şi un avertisment clasei politice care parcă nu ratează nici un prilej să-i scadă credibilitatea. Ideea evenimentului de azi era aceea ca fiecare actor politic să-şi asume public sau nu o poziţie”, a spus Octavian Bara. Vasile Fonoage, directorul Cesal, a subliniat că unificarea va aduce doar avantaje firmelor şi locuitorilor celor două unităţi administrativ-teritoriale. El a sugerat şi două linii strategice pentru reuşita referendumului: tipărirea de urgenţă a unor afişe care să fie distribuite cu sprijinul agenţilor economici şi apariţii în presă în formula de trei a primarilor de Oşorhei, Oradea, Sînmartin astfel încât să se cristalizeze că referendumul din 10 mai este unul cu „va urma”. Propunerea a venit în contextul în care, „un eventual eşec al acestui proiect ne va aduce prejudicii la toţi, nu doar celor doi primari care au făcut eforturi şi s-au implicat în această campanie”, a declarat Fonoage.
Penalizaţi prin top
Consultantul Dacian Coita a punctat ca o concluzie a celor spuse de oamenii de afaceri că proiectul pe seama căruia orădenii şi locuitorii din Sînmartin sunt invitaţi să se pronunţe pe 10 mai este unul de „inovaţie socială”. „Din păcate, mediul politic e depăşit, iar rolul său este preluat de funcţia administrativă, iar exemplul de azi e sugestiv. Se defineşte rolul administraţiei care poate crea bunăstare. Mesajul către cei care nu sunt prezenţi e: «noi ne străduim, vrem şi putem. Voi ce vreţi? Vă interesează? Că dacă nu, succes!»”.
Potrivit preşedintelui Ioan Lucian, FPB va da săptămâna viitoare o declaraţie publică de susţinere a proiectului privind fuziunea prin absorbţie a localităţilor Oradea şi Sînmartin. „Nu ne-am formulat încă un punct de vedere, dar am constatat câteva beneficii pentru mediul de afaceri, aşa că în zilele următoare vom avea o poziţie oficială”, a spus Lucian. Acesta a anticipat că din consultările pe care le-a avut cu cele peste 1100 de firme aflate în baza de date a federaţiei, aproximativ 97% împărtăşesc dorinţa de unificare a Oradiei cu Sînmartinul. Lucian a anunţat şi un mod de sancţionare a oamenilor politici, a parlamentarilor care nu răspunde ideii de dialog lansată de mediul de afaceri. „Vom întocmi un clasament pe criterii, pe punctaje clare din care să reiasă cât de receptivi sunt parlamentarii la propunerile mediului de afaceri. Acest clasament va fi public cu 1-2 luni înainte de alegeri ca să poată trage toată lumea o concluzie. În ceea ce ne priveşte, regula de bază rămâne aceea de a fi receptivi, de a fi prezenţi când suntem solicitaţi, ne dăm silinţa să-i informăm pe cei care vor să ne audă. Nu înseamnă nicidecum că ne-am pierdut imparţialitatea politică dacă susţinem un proiect sau altul”.
Cei 3D
Aşa cum era firesc, despre tema referendumului au vorbit cei care au adus ideea unificării în spaţiul public: primarul Oradiei şi cel al Sînmartinului. Ilie Bolojan a vorbit despre „cei 3D” care în viziunea sa sunt importanţi în dezvoltarea unei localităţi: distanţa, densitatea, divizarea. Acesta a explicat că cu cât distanţa dintre centrele economice care se dezvoltă este mai mare cu atât dezvoltarea este mai întârziată, cu cât densitatea populaţiei e mai mare cu atât companiile îşi dezvoltă capitalul mai mult, aceasta în timp ce divizarea administrativă contribuie la rămânerea în urmă a dezvoltării. Primarul Oradiei a punctat apoi, că în ultimii zeci de ani, orădenii au asistat la distrugerea bazei economice- acţiune pe care a trecut-o la capitolul eroare strategică, vorbind chiar despre o „vocaţie a distrugerii” comparativ cu oraşe mai dezvoltate care şi-au „conservat o masă economică”, de faptul că alte oraşe ca Timişoara şi Cluj-Napoca au acordat condiţii competitive marilor investitori de talia Takata care a creat 4000 de locuri de muncă. Bolojan a insistat că decizia unificării este una cu pronunţat caracter economic, deoarece nici Oradea, nici Sînmartinul nu se pot dezvolta izolat. „Oradea poate rămâne competitivă dacă mărim masa economică. Dacă mărim masa economică mărim numărul de angajaţi. În acest moment, 25% dintre angajaţii din Oradea sunt navetişti şi nimănui nu-i este indiferent în cât timp ajung la serviciu şi cât costă ca să ajungă la serviciu. Extinderea oraşului presupune un sistem integrat de transport – fiecare va putea ajunge la maxim 300 metri de locul de muncă sau de casă, cu 70 de lei”.
Ca argumente pentru mărirea masei economice a municipiului au fost aduse două cifre: în acest moment, Oradea generează 63% din PIB-ul judeţului şi 118.000 locuri de muncă din totalul de 163.000. Bolojan a insistat asupra faptului că după Sînmartin şi Oşorhei, alte localităţi sunt invitate să treacă prin referendumul unificării. Argumentul său este acela că proiectele mari sunt cu atât mai greu de implementat în Zona Metropolitană Oradea cu cât aceasta este constituită din mai multe localităţi în care fiecare consiliu local trebuie să întrunească majorităţi pentru ca aceste proiecte să capete forme de hotărâri. „Principalele câştigătoare în urma unificării vor fi companiile, deoarece vor fi puse în valoare avantajele competitive ale celor două localităţi: resursa de apă geotermală a Sînmartinului şi patrimoniul Oradiei- centrul istoric. Oradea nu are nevoie de impozitele Sînmartinului, ci de potenţialul lui”, a concluzionat Bolojan. Întâlnirea organizată de Federaţia Patronilor şi mediul politic s-a dorit a fi o platformă de discuţii atât pentru susţinătorii unificării, cât şi pentru opozanţii ei. Din păcate, cei din urmă nu au profitat de cadrul creat de mediul de afaceri, atitudine care l-a dezamăgit şi pe şeful Consiliului Judeţean şi al PNL Cornel Popa, care a mărturisit că „m-aş fi aşteptat ca mai multă lume să-şi poată exprima opinia”. Cornel Popa a subliniat că în acest moment Executivul din Sînmartin nu e suficient de puternic pentru a administra zăcământul geotermal, care poate fi un motor de dezvoltare, că distanţa critică dintre unităţile administrativ teritoriale nu trebuie să se perpetueze, că este necesară o linie strategică de planificare durabilă de la un singur centru, astfel încât, în perspectiva regionalizării, Oradea să devină un centru administrativ puternic. Cornel Popa a profitat de ocazie pentru a lansa public un apel la unificare, atât din poziţia de lider politic, cât şi de şef al judeţului. „Îi invit pe orădeni să meargă pe mâna lui Bolojan, ca şi până acum. S-a dovedit că nu e greşit. Îl felicit pe primarul Popuş, ceea ce a făcut el cred că e un act de curaj, oarecum, la această oră, şi poate fi un exemplu de comasări teritoriale şi în nici un caz un motiv de spaimă de impozite”, a spus Popa.
„M-am gândit la viitor”
Prezent la discuţii, primarul Lucian Popuş a subliniat că personal a răspuns afirmativ şi fără ezitare la întrebarea pusă de Ilie Bolojan în iarna lui 2014 în consiliul director al ZMO la întrebarea dacă agrează ideea de Oradea Mare. „M-am gândit şi am spus da pe moment, gândindu-mă la viitor, la viitorul copiilor mei, al nepoţilor, fiindcă singuri nu ne putem dezvolta. Avem proiecte mari- cum e aquaparkul- cu care ne-a păcălit fiecare ministru, pista de biciclete, pista de alergare, avem proiecte mari respinse de fiecare guvern din 2000 încoace. Am făcut proiect pentru reabilitarea termică a blocurilor, apoi ni s-a spus că nu se dau bani pentru comune. Administraţiile din Oradea şi Sînmartin şi-au prezentat foaia de parcurs care prevede ca până în toamnă să fie reactualizate toate marile proiecte ale celor două comunităţi, astfel încât până în primăvara viitoare să poată fi depuse pentru finanţare.
Lupta pentru „da”
Miza evenimentului din 10 mai este să determine jumătate plus unu dintre cei 2500 de votanţi din Sînmartin care ar trebui să vină la vot să spună da, şi să scoată din casă peste 60.000 de orădeni. „Este regretabilă şi complet nesănătoasă politizarea acestui demers. Nu cred că îşi va permite nimeni în Parlament să trateze referendumul într-o cheie politicianistă”, a specificat Ioan Cupşa. Aceasta în ciuda faptului că azi PSD Bihor se opune unificării şi a creat un curent contrar acesteia, în ciuda faptului că un an, atunci când s-a aflat la conducerea Oradiei, consilierii PSD au votat toate hotărârile cu subiectul referendum de unificare.
Nici UDMR nu susţine referendumul fiindcă anticipează că va scădea procentul etniei maghiare de la 25% la 23,9 % după momentul în care 9000 de localnici din Sînmartin vor avea buletin de Oradea. UDMR anticipează că nu va mai avea şase consilieri la Oradea, ci doar cinci, ceea ce îi va diminua forţa de negociere a poziţiei de viceprimar. Pe parcursul întâlnirii s-a conturat ideea emisă de consultantul Dacian Palladi ca prin tehnici sociologice să fie desemnaţi liderii de opinie ai comunităţii şi aceştia să fie în viitor vectori de influenţă, în societate. Dacian Palladi spune că surpriza este să descoperi că liderii provin din „două-trei nivele sociale puternic expuse fizic în comunităţile în care trăiesc. S-a constatat că sunt oameni care se îmbolnăvesc cu două-trei luni înainte să apară un val de boală: medici de familie, kinetoterapeuţi, oameni care se află în frontoffice fără să apară în dezbateri publice. Toţi sunt multiplicatori de mare eficienţă”, a spus moderatorul evenimentului. Ioan Cupşa a ţinut să sugereze participanţilor ca sloganul „10 mai, Ziua Oradiei Mari!” să fie moto-ul oficial al referendumului, menit să atragă atenţia şi să ducă oamenii la secţiile de votare. Totul ca, în cele din urmă, aşa cum spunea Maria Sabin, „Oradea să-şi definească profilul personalităţii, iar Oradea Mare să devină un brand”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!