Reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) s-au arătat luni nemulţumiţi că Direcţia Tehnică nu i-a consultat înainte ca Primăria Oradea să-şi anunţe intenţia de a înlocui Podul de Pontoane cu un pod rutier care să lege cartierele Ioşia şi Rogerius.
Deşi municipalitatea a informat repetat, inclusiv luni, că proiectele podurilor de la Silvaş respectiv din Ioşia vor fi dezbătute miercuri şi joi, de la orele 10:00, reprezentanţii ONG-urilor Ecotop, Aqua Crisius şi CAPDD din cadrul CRSE ar fi vrut să poată analiza deja proiectele.
„Dacă oamenii nu sunt informaţi nu pot să îşi dea cu părerea. Pe site-ul Primăriei apar doar anunţuri ale dezbaterilor. Ar fi o provocare pentru Compartimentul de Comunicare al Primăriei să prezinte proiectele de interes înainte de dezbateri. Cetăţeanul obţine greu informaţii despre proiect, câtă vreme Legea 544 prevede termene de răspuns. Nu s-a schimbat semnificativ în bine comunicarea cu municipalitatea. Iar când nu există dialog, noi putem reacţiona doar cu proteste. Astfel, apare o luptă şi o risipă de energie între componente ale aceleaşi comunităţi, deşi ar trebui să fim uniţi în căutarea binelui comun”, a apreciat Ioana Lucaciu, membră a CRSE.
Posibile proteste
Liderul CRSE, Mihai Togor, s-a exprimat mai concret: „Nu ne-a fost arătat proiectul podului dorit în zona Arenei Antonio Alexe, deşi s-a anunţat dezbaterea lui. Trebuie studiat cât este de util orădenilor să aibă un pod rutier în locul Podului de pontoane. Indubitabil că mediul va fi afectat, important este dacă merită sau nu. Dacă administraţia nu va oferi argumente solide, nu vom fi de acord şi vom protesta la fel ca în cadrul campaniei «Lăsaţi Crişul Verde!». Vom aduna liste de semnături, vom organiza proteste publice, vom trimite adrese la instituţii şi, în ultimă instanţă, vom sta în calea buldozerelor”.
Ca opinie personală, Togor a mai punctat: „Voi fi de acord cu proiectul podului din Ioşia doar dacă va include măsuri de protecţie pentru populaţia din zonă prin ziduri anti-fonice şi o perdea de vegetaţie. Cât despre podul de la Silvaş, e o abordare diferită, fiind o investiţie privată. Ne-ar interesa acolo soarta celor 15 plopi aproape seculari şi dacă municipalitatea va oferi în compensaţie un alt loc de agrement public în locul celui care va deveni privat”.
Străzi desfundate
La rândul său, Paul Iacobaş, vicepreşedinte al CRSE, a pus problema estimării impactului socio-economic al podului din Ioşia. „Cerem municipalităţii un studiu de fezabilitate din care să aflăm câte maşini trec acum pe podurile Densuşianu şi Decebal, câte ar trece pe noul pod şi cu cât s-ar reduce traficul pe celelalte două poduri”, a spus Iacobaş.
Ecologiştii CRSE s-au mai arătat preocupaţi de ce podul a devenit prioritar în timp ce destule străzi orădene au nevoie de asfaltare sau de reţele de apă-canal.
„Şi o stradă desfundată sau cu gropi e neprietenoasă cu mediul fiindcă e sursă de praf iar traficul rutier static produce mai multe noxe decât un trafic dinamic. Din perspectivă ecologică, trăim într-un loc odios numit oraş. Să încercăm măcar cât putem să-l împăcăm cu mediul”, a observat şi Andrei Acs, preşedinte al Ecotop.
Cristian Horgoş
Oradea celor unsprezece poduri
Primarul îşi vrea un pod în palmares
Pod orădean dublat, nu dinamitat
Citiți principiile noastre de moderare aici!