Ambuteiaje infernale in zona montana, gramezi de moloz, probleme cu transportul si prea putini spectatori in jurul pirtiilor, sint citeva dintre motivele pentru care sportivi si organizatori, deopotriva, au inceput sa se lamenteze dupa doar patru zile de la inceputul Olimpiadei de iarna. Sutele de voluntari incearca sa compenseze prin bunavointa si ospitalitate, dar asta nu acopera deficientele evidente de la Torino 2006.
Dupa fiecare proba incheiata la Pragelato sau Cesana, 8.000 de oameni pun in miscare propriile autoturisme, dar soselele prea inguste blocheaza orice tentativa de a scapa in conditii civilizate din munte. Nervi au si sportivii de la sanie si skeleton, care s-au saturat sa duca o batalie permanenta cu mizeria si noroiul, ei plingindu-se in repetate rinduri ca suprafata de rulare nu este curata. Cei de la bob au amenintat chiar ca nu se vor prezenta la concurs din acest motiv.
Trenul fara gara
Complexul mult hulit de la Cesana Pariol, care gazduieste intrecerile de sanie, skeleton si bob, a costat 65 de milioane de euro si a fost proiectat sa gazduiasca 7.130 de spectatori. Aici s-au disputat pina acum, in cadrul JO de la Torino, doar concursurile de sanie, iar locurile din tribune nu au fost ocupate in proportie mai mare de zece la suta.
De asemenea, tribunele s-au umplut cel mult pe jumatate la combinata nordica, sarituri cu schiurile si in cursele lungi de schi fond.
La Cesana, numerosi fani ai biatlonului sint dezorientati si nu stiu daca sa ajunga la San Sicario, unde se desfasoara aceste concursuri, cu autobuzul sau cu trenul. Cei care aleg drumul pe calea ferata trebuie sa mearga foarte mult si pe jos, pentru ca trenurile nu au statie la San Sicario.
Pe linga acestea, spectatorii si ziaristii trebuie sa aiba rabdare cu carul pina sa le vina rindul sa fie verificati de inspectorii de securitate.
Trimite articolul
X… in conditiile acestea, am fii putut si noi sa organizam jocurile olimpice de iarna… poate chiar putin mai bine…