Conform datelor prezentate joi de ministrul Mircea Fechet, în țară trăiesc între 10.419 și 12.770 de urși bruni, o cifră de aproape trei ori mai mare decât nivelul considerat optim pentru echilibrul ecologic și social: 4.000 de exemplare.
„Pentru prima dată în istoria României, avem o bază științifică solidă care ne arată clar câți urși avem în pădure. Am depășit estimările controversate și am trecut la o metodologie bazată pe ADN”, a declarat ministrul Fechet.
Proiectul, intitulat „Implementarea Planului Național de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, a implicat 672 de specialiști, echipe mobile cu câini special antrenați, aplicații informatice cu trasabilitate GPS și 24.056 de probe genetice colectate din 25 de județe. Cercetarea a fost realizată integral în România, în laboratoarele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, cu echipamente de ultimă generație.
„Este cel mai mare și mai complex studiu genetic al populației de urs brun realizat vreodată la nivel mondial”, a subliniat Fechet, exprimându-și speranța că România va deveni un reper științific internațional în domeniu.
Zonare națională și noi măsuri de gestionare
Pe baza datelor obținute, autoritățile au împărțit teritoriul României în patru tipuri de zone pentru o gestionare diferențiată:
- Zone de conservare – unde nu va exista nicio intervenție
- Zone de risc / gestionare a conflictelor
- Zone de management durabil
- Zone marginale – unde prezența ursului nu este acceptată
Un plan de monitorizare genetică pe termen lung este în curs de finalizare, iar până la sfârșitul anului urmează să fie emis un ordin de ministru privind această nouă hartă a managementului populației de urs.
De la protecție la protejarea oamenilor
Prezența zilnică a urșilor în unele localități și stațiuni turistice a devenit o problemă majoră de siguranță publică, recunoaște ministrul.
„În continuare ne interesează conservarea speciei, dar viața omului are prioritate. Nimic nu poate fi mai important decât viața”, a spus acesta.
În acest sens, Fechet propune modificarea Ordonanței 81/2021, eliminând obligativitatea parcurgerii etapelor de alungare și relocare a ursului înainte de eutanasiere sau împușcare în intravilanul localităților. Mai mult, procesul decizional va fi digitalizat și simplificat, fiind permisă utilizarea aplicațiilor de comunicare precum WhatsApp sau SMS pentru aprobări rapide.
Concluzia oficialilor este clară: România intră într-o nouă etapă în ceea ce privește gestionarea populației de urs brun. Prioritățile? Protejarea speciei, dar și a oamenilor.
„Sper ca acest studiu să fie un echilibru între conservare și siguranță, între biodiversitate și interesul comunităților locale”, a conchis ministrul Mediului.
Trimite articolul
XUrsii ca ursii care s-au inmultit fara noima fara “extrageri” de multi ani insa, de padure, habitatul acestora, nu vorbeste nimeni si aceasta s-a micsorat alarmant. Dina pacate mult “bla, bla” si nimic concret iar, in acest timp oameni si animale mor, rapuse de ursi.
-
Vezi că vorbești numai tâmpenii, suprafata impadurită este mai mare ca 1989,iar urșii neavând dușmani naturali(adică oamenii care nu i-au mai vânat pentru că legea nu permite)s-au înmulțit peste măsură.Mai studiază problema, inclusiv comportamentul urșilor(de ce suprafață are nevoie doar un singur exemplar) și după aceea mai emite păreri. Nu cred că au vrea să te întâlnești cu unul .