Românii au reprezentat cel mai mare grup de cetăţeni UE cu reşedinţa în alte ţări ale blocului european în 2022, România a înregistrat cea mai mare creştere a autoturismelor la mia de locuitori şi aproximativ 15% dintre români, aproape de media UE, au raportat dificultăţi de memorie sau de concentrare în 2022.

[eadvert]

Industria turismului, ce a eclipsat nivelurile dinaintea pandemiei în 2023, precum şi măsurarea satisfacţiei generale asupra vieţii şi a modalităţilor în care utilizatorii de internet şi-au protejat datele personale au reprezentat, de asemenea, teme ale cercetărilor Biroului European de Statistică publicate în luna ianuarie.

La 31 ianuarie 2024, Eurostat a lansat publicaţia interactivă „Migration and asylum in Europe”/ „Migraţia şi azilul în Europa”, care furnizează date şi tendinţe-cheie din domeniu şi analizează subiecte precum migraţia către, în interiorul şi din UE, protecţia internaţională a cetăţenilor din afara UE şi migraţia ilegală.

Libera circulație și migrația

Cu privire la libera circulaţie a persoanelor în UE, o analiză în funcţie de reşedinţa anterioară arată că, în 2021, Germania era ţara cu cel mai mare număr de imigranţi din alte state membre UE (328.000 sau 24% din toţi imigranţii din alte ţări UE), urmată de Polonia (111.000 sau 8%), Spania (108.000 sau 8%), Ţările de Jos (106.000 sau 8%) şi România (104.000 sau 8%).
În privinţa cetăţeniei în UE, Luxemburg se află în fruntea listei ţărilor cu cea mai mare pondere de străini din populaţie (47%), urmată de Malta (21%), Cipru (19%), Austria (18%) şi Estonia (15%). Proporţia cetăţenilor din afara UE a fost cea mai mare în Estonia (14%), Letonia (13%) şi Malta (12%). În schimb, străinii reprezentau mai puţin de 1% din populaţia României (0,3%) şi a Croaţiei (0,9%).
În 2022, România a fost ţara cu cel mai mare număr de cetăţeni proprii care trăiau în alte state membre ale UE (3,1 milioane de persoane sau 24% din toţi cetăţenii UE care trăiesc într-o altă ţară UE ca străini), înaintea Poloniei şi Italiei (ambele 1,5 milioane sau 11%), arată datele Biroului European de Statistică.

Satisfacția asupra vieții

În 2022, cetăţenii din UE şi-au evaluat satisfacţia generală asupra vieţii în medie la 7,1 puncte pe o scară de la 0 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit), potrivit datelor publicate de Eurostat la 15 ianuarie 2024. Pentru 18 din cele 27 de ţări ale UE, satisfacţia generală asupra vieţii a fost evaluată peste sau la nivelul mediei UE. Evaluarea cea mai mare s-a înregistrat în Austria (7,9), Finlanda, Polonia şi România (fiecare la 7,7), Belgia şi Ţările de Jos (ambele la 7,6) şi cea mai scăzută în Bulgaria (5,6), Germania (6,5) şi Grecia (6,7).

În toate ţările, cu excepţia Bulgariei, evaluările medii ale satisfacţiei asupra vieţii au fost peste 6, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor din UE s-au declarat mai degrabă mulţumiţi decât nemulţumiţi. Satisfacţia asupra vieţii poate fi influenţată de mulţi factori: vârsta, nivelul de educaţie, familia şi situaţia financiară, precum şi diversitatea experienţelor, alegerilor, priorităţilor şi valorilor unui individ, arată https://ec.europa.eu/.

Explozia turismului

„Industria turismului eclipsează nivelurile dinaintea pandemiei în 2023”, arată rezultatele studiului publicat de Biroul European de Statistică la 16 ianuarie 2024.
În 2023, turismul din UE a continuat să dea semne de revenire după pandemia de COVID-19. Numărul estimat de nopţi petrecute la unităţile de cazare turistică în 2023 a ajuns la 2,92 miliarde, depăşind cu 1,6% nivelul din 2019 (2,87 miliarde) şi stabilind un an record pentru sectorul de cazare din UE.

În 2023, s-au înregistrat 171 milioane de nopţi în plus faţă de 2022 (+6,3%), determinate în principal de o creştere a nopţilor petrecute de oaspeţii internaţionali (+146 de milioane) şi, într-o măsură mai mică, de o creştere a nopţilor petrecute de oaspeţii interni (+25 de milioane). Nivelurile turismului (în termeni de nopţi petrecute) au fost cu 25% mai mari decât cu zece ani mai devreme (2013: 2,33 miliarde de nopţi petrecute).
Comparativ cu 2022, aproape toate statele membre UE au înregistrat o creştere în 2023, doar Luxemburg a înregistrat o mică scădere (-0,1%).

În Malta şi Cipru, creşterea a depăşit 20%, iar în alte 8 state membre UE, a depăşit 10% (Slovacia, Letonia, Bulgaria, Austria, Cehia, Portugalia, România şi Grecia).

În cifre absolute, cea mai mare creştere a nopţilor petrecute a fost observată în Germania (+32,8 milioane de nopţi) şi Spania (+32,3 milioane de nopţi).
După trei ani cu o pondere semnificativ mai mică a turiştilor internaţionali (respectiv 29%, 32% şi 44% din toate nopţile petrecute în 2020, 2021 şi 2022), străinii au reprezentat 46% din nopţile petrecute în 2023.

Aceste rezultate indică aproape o revenire la nivelul pre-pandemie al contribuţiei turiştilor internaţionali (47%), dar în volum turismul internaţional încă mai are de recuperat (-0,4% comparativ cu 2019).
În ceea ce priveşte cazarea, hotelurile şi unităţile similare au reprezentat segmentul dominant cu 1,8 miliarde de nopţi petrecute (63% din total), urmate de casele de vacanţă şi alte unităţi de cazare de scurtă şedere (24%).

Campingurile au reprezentat 13% din total, potrivit https://ec.europa.eu/.

Protecția datelor

Conform rezultatelor publicate de Eurostat sub titlul „Cum şi-au protejat utilizatorii de internet datele personale în 2023”, doar 36% dintre utilizatorii de internet din UE citesc declaraţiile privind politica de confidenţialitate înainte de a furniza date personale.
Mai mult de jumătate (54%) dintre utilizatorii de internet au refuzat să permită utilizarea datelor personale pentru publicitate şi puţin peste jumătate (51%) au restricţionat sau au refuzat accesul la locaţia lor geografică. În plus, 41% au limitat accesul la profilul sau conţinutul lor de pe site-urile de reţele sociale sau stocarea online partajată.
În ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal pe care le-au partajat, doar 35% au verificat dacă site-ul web pe care şi-au furnizat datele personale este securizat.
La luarea unei decizii privind toate aceste metode de control al utilizării datelor cu caracter personal, aproape trei sferturi (73%) dintre utilizatorii de internet din UE au gestionat accesul online la datele lor personale într-un fel sau altul în 2023. Ponderea utilizatorilor de internet care au gestionat accesul la datele lor personale în 2023 a variat de la un stat la altul. Cele mai mari cote au fost observate în Finlanda şi Ţările de Jos (ambele 93%), urmate de Cehia (89%). În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în România (52%), Letonia (55%) şi Slovenia (57%), arată statisticile publicate la 26 ianuarie 2024.

Probleme cu memoria…

În 2022, 14,9% dintre persoanele din UE au raportat dificultăţi moderate sau severe de memorie sau de concentrare, arată datele publicate de Eurostat la 29 ianuarie 2024.
Între ţările UE, cele mai mari ponderi din populaţie care se confruntă cu dificultăţi de memorie sau concentrare au fost înregistrate în Finlanda (33,6%), Danemarca (26,7%), Ţările de Jos (26,0%), Suedia (25,2%) şi Estonia (24,9%). În schimb, cele mai mici procente au fost raportate în Cipru (5,7%), Malta (6,5%), Irlanda (7,3%), Bulgaria (7,9%) şi Ungaria (8,0%). În România, procentul depăşeşte 15%.
Problemele de memorie şi concentrare sunt mai frecvente în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie. Când se ia în considerare pragul de risc de sărăcie, apar disparităţi notabile în procentul de persoane care se confruntă cu astfel de probleme. Dintre cei care nu sunt expuşi riscului de sărăcie, la nivelul UE, 13,9% au raportat astfel de dificultăţi, în timp ce ponderea a ajuns la 19,9% pentru persoanele expuse riscului de sărăcie.

România, cea mai mare creştere a autoturismelor la 1.000 de locuitori

„Indicatori – cheie în domeniul transportului european” – ediţia 2023 este titlul raportului publicat la 26 ianuarie de Eurostat. Din datele diseminate, a reieşit că în Malta, Ungaria, Irlanda, România şi Italia, autocarele, autobuzele şi troleibuzele au reprezentat cel puţin 12% din transportul de pasageri, potrivit datelor din 2021.

Rata de motorizare pentru vehiculele rutiere de pasageri (numărul de autoturisme raportat la dimensiunea populaţiei) a fost în medie de 560 de autoturisme la 1.000 de locuitori în UE, în 2022. Cele mai mari rate de motorizare s-au atins în Italia (684 la 1.000 de locuitori) şi Luxemburg (678 la 1.000 de locuitori), iar cele mai mici în Bulgaria (428 la 1.000 locuitori), Ungaria (424 la 1.000 de locuitori), România (417 la 1.000 de locuitori) şi Letonia (414 la 1.000 de locuitori).
Ţările din centrul şi estul UE au înregistrat rate mari de creştere între 2012 şi 2022. Dintre ţările UE, România a înregistrat cea mai mare creştere a autoturismelor la 1.000 de locuitori (+86,2%; +193), urmată de Croaţia (+44,8% +152), Ungaria (+40,9%; +123), Slovacia (+40,1%; +135) şi Estonia (+39,7%; +181).

Cea mai mare pondere a transportului de marfă efectuat de-a lungul căilor navigabile interioare a fost de 19,8% în România, ponderi de peste 10% înregistrându-se şi în Ţările de Jos şi Bulgaria, în 2021.

Cele mai mari cote de transport aerian în totalul transportului de marfă s-au înregistrat în Luxemburg, Letonia, România şi Lituania, în intervalul de la 1,4 % până la 1,6 %.
În 2022, nivelul preţurilor pentru transport a fost egal sau peste media UE în toate statele nordice şi de vest din UE. În toate statele membre baltice, de est şi de sud, nivelul preţurilor pentru transport a fost sub media UE. Cele mai ridicate niveluri ale preţurilor au fost în Danemarca şi Suedia şi cele mai scăzute în Bulgaria, România, Polonia şi Ungaria, arată rezultatele raportului publicat https://ec.europa.eu/.
Sondajul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2023 în rândul a 26.523 respondenţi din UE şi 1.054 din România, potrivit informaţiilor publicate în ianuarie 2024 pe https://europa.eu/eurobarometer. AGERPRES/