PSD și Pro România îl susțin pe rectorul Remus Pricopie pentru funcția de premier, a anunțat Marcel Ciolacu, miercuri, în Parlament.
„Mergem cu o singură nominalizare la Guvern, în persoana lui Remus Pricopie, rectorul SNSPA, fost ministru al Educației, un pro-european și un pro – american.”, a declarat
Remus Pricopie a fost ales în decembrie 2019 în funcția de rector al SNSPA cu un scor de 88,16% din voturile exprimate, acesta obținând un nou mandat la conducerea instituției.
Pricopie se află la al doilea mantat de rector al SNSPA, iar în perioadele 2005-2007 și 2008-2012 a fost decan al instituției. Klaus Iohannis i-a acordat, în 2019, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

Pentru demiterea Guvernului PNL Ludovic Orban erau necesare 233 de voturi, însă s-au obținut 261.

„În acest moment guvernul Orban a căzut. Este un pas foarte mare pentru democrație, economie și pentru sănătatea românilor. A fost o mobilizare. Până acum nu s-a întâmplat așa ceva, să treacă o moțiune cu un asemenea scor. S-au trezit mulți colegi, îănseamnă. În acest moment e o criză provocată de domnul Orban și PNL. Așteptăm să fim chemați la consultări de președintele României”, a declarat Marcel Ciolacu.

„Proces verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură. Birourile permanente reunite procedând la verificarea și numărarea voturilor prin vot secret cu bile. 465 deputați și senatori în total. 423 prezenți. 400 de voturi exprimate. Voturi anulate 0. Voturi pentru adoptare 261, voturi contra moțiunii 139, abțineri zero. Potrivit prevederilor art 113 alin 1 moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității senatorilor și deputaților, ceea ce reprezintă 233 de voturi pentru. Se constată că a fost întrunită majoriatea voturilor pentru adoptare. Drept urmare, Guvernul Orban este demis”, a afirmat Olguța Vasilescu în plenul de miercuri.

Declarații Ludovic Orban

„Un parlament dominat de forțe retrograde, așa cum i-am numit parlamentari născuți din pixul lui Dragnea, care au călcat în picioare democrația și interesele României, a decis astăzi, prin moțiune de cenzură, căderea Guvernului pe care îl condus. Așa cum am spus înainte de moțiune, Guvernul cade în picioare”, a spus Ludovic Orban, în Parlament.

El a adăugat că a pierdut „doar o bătălie” și că e mândru de ce a realizat cabinetul său în trei luni de guvernare.

„Suntem mândri de ce am făcut în trei luni, de faptul că într-o perioadă extrem de scurtă am reușit să reparăm o parte din stricăciunile PSD, că am reașezat România în rândul națiunilor europene, pe picior de egalitate, că am refăcut credibilitatea României în față partenerilor europeni și strategici. Am reușit într-un timp extrem de scurt să luăm decizii cu impact. Aduc aminte de eliminarea supraccizei la combustibili, abrogarea recursului compensatoriu, rectificarea bugetară care a salvat bugetul României și a permis încheierea exercițiului bugetar”, a subliniat Orban.

Ce urmează acum?

Desemnarea de către preşedinte a unui candidat pentru prim-ministru este primul pas care urmează a fi făcut în actualul context, iar în funcţie de concluzia la care se ajunge la consultările de la Cotroceni, se poate merge fie pe instalarea noului Guvern, fie pe procedura care duce la anticipate.

Potrivit Constituţiei, mandatul premierului interimar nu poate depăşi 45 de zile, iar candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Constituţia prevede, la articolul 103, că, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

De asemenea, potrivit aceluaşi articol, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Alineatul 3 al articolului arată că programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Candidaţii pentru funcţia de ministru nominalizaţi de premierul desemnat de preşedinte sunt audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, votul acestora fiind consultativ.

Pe de altă parte, conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului.

“După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, se arată în primul alineat al articolului 89 al Constituţiei.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede legea fundamentală.

Guvernul a căzut. Iohannis: „Baronii roșii vor înapoi”