Potrivit BNS, aproximativ 20% din salariatii din România cu contracte de muncă cu timp complet și 79% din salariații cu contract de muncă cu timp partial au astăzi venituri salariale la nivelul salariului minim. 1 din 8 salariați cu contract de muncă cu timp de muncă complet și 1 din 2 salariați cu contract de muncă cu timp parțial sunt astăzi expuși riscului de sărăcie în muncă.

[eadvert]

Între 2019 și 2021 s-au pierdut 126 mii de locuri de muncă cu timp complet, o parte din acestea au fost transformate în locuri de muncă cu timp parțial.

„Venitul salarial mediu pentru angajații cu contracte de muncă cu timp parțial este astăzi în termeni reali cu aproape 15% mai mic față de cel din 2019. Ierarhiile salariale aproape au dispărut, negocierile colective au fost distruse, presiunea generată de nevoia de finanțare a sistemului de securitate socială este foarte mare, populația în vârstă de muncă îmbătrânește sau migrează. În acest context singura pârghie de a asigura o distribuție echitabilă a rezultatelor creșterii economice, dar și singurul instrument pentru a stopa fenomenul migrației a rămas salariul minim”, transmite BNS europarlamentarilor români.

Sindicaliștii spun că de mai bine de 5 ani se încearcă găsirea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim și nu s-a reușit acest lucru, indiferent de culoarea politică a partidelor aflate la guvernare. Orice discuție pe acest subiect a sfârșit prin luarea unei decizii unilaterale, fără fundamentare și schimbată de la un an la altul.

România are nevoie de forță de muncă pregătită, lucrătorii din România au nevoie de salarii decente pentru a rămâne să muncească în țară.

De asemenea, România s-a angajat prin ratificarea unor instrumente internaționale, precum Carta Socială Europeană revizuită, că va asigura un nivel decent al salariului minim.

„Proiectul de Directivă inițiat de Comisia Europeană pentru salarii minime adecvate, în forma modificată și adoptată în Comisia pentru Ocupare și Afaceri Sociale din Parlamentul European, reprezintă o șansă reală de a schimba situația celor mai vulnerabili lucrători din România. Creșterea arbitrară a salariului minim nu mai este suficientă. Zilnic, lucrătorii aud promisiuni că nimeni nu va fi lăsat în urmă. Această directivă are potențialul de a îndeplini această promisiune, dar numai dacă raportul adoptat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European este confirmat de Plenul Parlamentului și dacă negocierile cu Consiliul pot începe cât mai curând posibil. Amendamentele adoptate de Comisia pentru Ocupare sunt extrem de importante pentru a crea un climat de stabilitate și pace socială, dar în principal pentru a asigura salariaților un nivel de trai decent”, transmite BNS.

Joi, 25 noiembrie 2021, în Parlamentul European urma să fie votat proiectul de Directivă în forma amendată de Comisia pentru Ocupare.

„Lucrătorii și sindicatele din România vor urmări cu atenție, la fel ca lucrătorii și sindicatele din celelalte state membre, votul din Parlamentul European și așteaptă cu nerăbdare sprijinul celor pe care i-au votat să-i reprezinte în Parlamentul European, pentru începerea negocierilor pe baza raportului adoptat în Comisia EMPL”, avertizează BNS.