Majoritatea muncitorilor sunt activi în cadrul industriei de multă vreme, aceştia având vârste cuprinse între 50 şi 60 de ani, în condiţiile în care generaţia mai tânără nu este dispusă să depună muncă fizică intensă în ferme.
Ferenc Apati, preşedinte al Asociaţiei FruitVeB, arată că penuria se resimte de peste un deceniu, încă de când sute de mii de unguri au părăsit ţara pentru a munci în Europa Occidentală în timpul crizei din 2008.
„Al doilea motiv are legătură cu îmbătrânirea populaţiei: tinerii sunt din ce în ce mai puţin atraşi de acest gen de muncă“.
Daunele suferite de industrie sunt din ce în ce mai mari. Culturi ca zmeura şi murele sunt în scădere. În unele părţi ale Ungariei, aceste ferme riscă să dispară cu totul din cauza lipsei de forţă de muncă.
Muncitorii cred că cea mai bună modalitate de a atrage oameni este majorarea salariilor. Fermierii, însă, privesc către un viitor mai tehnologizat. Deşi Apati crede că industriei îi va fi necesar cel puţin un deceniu pentru a se reclădi de pe urma pierderilor de forţă de muncă şi a se reorienta către o nouă modalitate de a face business. Potrivit analiştilor de la ING, forţa de muncă în scădere rapidă va spori presiunile inflaţioniste deja ridicate.
Din ce în ce mai multe companii, din servicii, industrie sau construcţii, se plâng de o lipsă de muncitori calificaţi şi întâmpină dificultăţi în a-şi acoperi poziţiile libere. Problema este resimţită cel mai acut în sectoarele ospitalităţii şi turismului. O mulţime de angajaţi din aceste sectoare au decis să-şi caute de lucru în alte sectoare din cauza nesiguranţei legate de pandemie şi a salariilor mici.
În acest context, ritmul îmbunătăţirii ratei ocupării forţei de muncă va fi unul lent, în opinia analiştilor ING. Aceştia se aşteaptă ca penuria forţei de muncă din Ungaria să se intensifice în lunile următoare dacă restricţiile legate de pandemie nu revin şi economia poate funcţiona uşor.
Acest lucru este susţinut de o scădere semnificativă a rezervelor de forţă de muncă potenţială.
În acelaşi timp, presiunile salariale din economie ar putea continua să crească, energizând economia şi sporind inflaţia, arată aceştia.
(sursa: Mediafax)
Trimite articolul
XRomânia
“Românii ar putea găsi mai puţine legume româneşti în pieţe, şi la preţuri mai mari decât cele practicate acum. Fermierii primesc în 2021 subvenţii mai mici, iar regulile sunt tot mai dure. De exemplu, subvenţia de 2.000 de euro pentru cei care cultivă roşii, castraveţi, ardei şi vinete în sere şi solarii se acordă doar celor care ies pe piaţă cu marfa la începutul iernii.
: