În ultimul timp, în Italia ia din ce în ce mai mult amploare scandalul terenurilor
de fotbal cu iarbă artificială, presa alocând spaţii ample acestei serioase
probleme.
În urma unor controale efectuate de Ministerul Sănătăţii şi de Institutul de
Cercetări şi Sănătate s-a constatat că peste o treime din suprafeţele artificiale
de joc reprezintă un mare pericol pentru mediu, dar mai ales pentru sănătatea
celor care joacă pe astfel de terenuri. Studiile au descoperit că în iarbă se
găsesc din abundenţă hidrocarburi policiclice aromatice, care sunt cancerigene
şi care prin contact sau inhalare pot cauza grave tumori.
Procurorii au decis deja închiderea a peste 200 de terenuri în Peninsulă, acestea
urmând a fi reciclate şi înlocuite cu noi suprafeţe, ecologice.
Care este de fapt esenţa problemei? Iarba artificială este fixată pe un suport,
iar printre fire se toarnă un material format din granule de cauciuc pentru
ca terenul să fie moale, asemănător pământului. Ei bine, tocmai aceste granule
reprezintă problema.
Cu ani în urmă, granulele erau obţinute din SBR (prin măcinarea cauciucului
şi a anvelopelor auto uzate), care însă, sub efectul soarelui, emană substanţe
toxice ce fac rău mai ales copiilor. Aceste granule SBR, fiind cancerigene,
au fost interzise în Occident. Ele sunt acum înlocuite cu granule ecologice,
produse natural, care nu dăunează organismului uman.
Ziare importante din Italia, precum Gazzetta dello Sport sau Repubblica, susţin
că marile companii cheltuiesc enorm pentru a recicla deşeurile şi a scăpa de
granulele SBR, plătind foarte mult pentru cei care îşi asumă preluarea lor.
În România, problema este la fel de serioasă, dacă nu chiar mult mai gravă.
Terenurile de mici dimensiuni, cu iarbă sintetică, au început să apară ca ciupercile
după ploaie, numai că majoritatea nu respectă normele ecologice, fiind toxice.
Grav este că pe acestea joacă în cea mai mare parte copii, care sunt şi mai
expuşi pericolului cancerigen emanat de granulele SBR. În ultimul timp, zeci
şi zeci de tone de granule SBR intră în România, ceea ce explică şi preţul redus
al multor terenuri, pentru că occidentalii chiar plătesc ca să scape de ele.
Şi cum anvelope uzate este greu să treci prin vamă, acestea sunt măcinate şi
intră în ţară sub formă de “granule pentru iarbă artificială” fără nicio problemă.
Câştigul e dublu: occidentalii plătesc să scape de deşeuri, iar naivii de la
noi dau bani pe ceva mai ieftin, dar toxic.
"Noi respectăm normele FIFA şi la toate terenurile noastre artificiale
lucrăm cu Mondo, care produce granule ecologice. Din păcate, nu pot controla
şi investiţiile private, care de multe ori apelează la soluţii mai ieftine,
dar toxice."
Mircea Sandu, preşedinte FRF
"Ştiu despre această problemă şi tocmai de aceea m-am asigurat ca la terenul
pe care îl am de la hotelul Iaki să folosesc granule pentru iarbă dintre cele
ecologice, moderne."
Gică Hagi
"Sănătatea copiilor merită orice efort financiar, nu te joci cu asta.
Tot ce este iarbă sintetică la Pro Rapid este ecologic şi omologat."
George Copos, preşedinte Rapid
"La AS Roma s-au schimbat toate terenurile vechi. Chiar şi la Reşiţa,
unde fundaţia mea a oferit un teren, am folosit granulele ecologice."
Cristi Chivu, AS Roma
România, depozit de deşeuri toxice
FIFA şi UEFA au autorizat câţiva producători de granule ecologice pentru iarba
sintetică (gen Ecofill sau Greenplay), care costă mai mult, dar nu sunt cancerigene.
Terenurile de la FRF, cele de la Pro Rapid, cel al lui Hagi de la Iaki sau cele
de la Şcoala de fotbal a lui Gică Popescu respectă toate normele, fiind produse
de italienii de la Mondo.
În schimb, la Dinamo sau la Galaţi, dar şi în multe dintre şcolile care au
apelat la soluţii ieftine şi neomologate, există terenuri SBR care comportă
un risc enorm pentru copii. Prin importul de granule toxice pentru iarba artificială,
România riscă să devină un uriaş depozit de deşeuri toxice. Ţara noastră este
printre ultimele din Europa care nu a adoptat o legislaţie în acest sens.
Citiți principiile noastre de moderare aici!