Crimă împotriva umanităţii
Reprezentanţii Colegiului Pacienților (C.P.) din România avertizează astfel autorităţile naţionale despre faptul că România pune în pericol sănătatea întregii Europe prin utilizarea excesivă de antibiotice de ultimă generaţie în mod nejustificat, fără efectuarea de analize de laborator care să dovedească necesitatea şi eficienţa tratamentului. Cei de la C.P. vorbesc astfel despre o crimă împotriva umanităţii şi o deturnare de fonduri de la CNAS prin recomandarea nejustificată de medicamente.
„În România este mai uşor sa obţii o cutie de antibiotice decontate de CNAS decât să îţi faci analiza care dovedeşte necesitatea ei pe motiv că nu există plafon”, a declarat Cristian Sas, şeful C.P.
El susţine că această situaţie are cause care includ lipsa unei abordări sistematice integrând toate părţile implicate: inexistenţa unui sistem de sănătate eficient, slaba conştientizare în rândul personalului medical, precum şi lipsa de informare a populaţiei.
Bacterii rezistente
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis un avertisment global privitor la implementarea unor măsuri urgente de control al rezistenţei microbiene.
Cele mai frecvente bacterii rezistente sunt, în acest moment, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, urmată de Salmonella spp.
Conform OMS, în rândul pacienţilor supecţi de infecţii în sânge, proporţia bacteriilor rezistente la cel puţin unul dintre cele mai comune antibiotice variază între zero şi 82%.
Rezistenţa la Penicilină, un medicament utilizat de decenii la nivel mondial pentru tratarea pneumoniei, s-a constatat o incidenţă a tulpinilor rezistente de până la 51% în rândul ţărilor care au furnizat date.
De reţinut că între 8% şi 65% dintre infecţiile cu E. coli asociate cu infecţiile sistemului urinar prezintă rezistenţa la Ciprofloxacin, unul dintre cele mai comune antibiotice utilizate la tratarea acestor afecţiuni.
România – pe nicăieri
Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii confirmă situaţia gravă a rezistenţei la antibiotic la nivel mondial şi necesitatea unor măsuri concrete şi coordonate la nivel internaţional. La solicitarea Colegiului Pacienţilor, biroul de presă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a comunicat că România nu a transmis date şi nu se află in lista tarilor care contribuie la crearea unei baze internaţionale de date privitoare la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotic:
„România nu este parte din acest raport numit GLASS pentru că nu colectează şi nu furnizează astfel de date şi în acest moment nu avem informaţii exacte pe această temă. După estimarea noastră, peste 50% dintre antibioticele utilizate în România nu sunt recomandate în baza unor analize microbiologice, care să dovedească necesitatea sau, mai grav, eficienţa acelui tratament”, a transmis Colegiul Pacienţilor.
Reprezentanţii acestui organism recunosc eficienţa antibioticelor şi spun că, de când sunt utilizate, antibioticele au salvat sute de milioane de vieţi şi vor să fie folosite în continuare, dar dacă nu vor fi luate urgent măsuri de stopare a utilizării iraţionale, sănătatea şi viaţa oamenilor vor fi puse în pericol.
Din acest motiv, în petiţia transmisă, reprezentanţii Asociaţiei Colegiului Pacienţilor cer Ministerului Sănătăţii şi Guvernului un plan naţional de măsuri, cu obiective şi termene precise, deoarece această situaţie reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice.
Ce cere Colegiul Pacienţilor?
Colegiul Pacienţilor cere urgent CNAS şi Ministerului Sănătăţii următoarele măsuri:
a. eliminarea restricţiilor de plafon pentru testările bacteriologice şi analize de laborator, cu efect imediat.
b. crearea de urgenţă a unui sistem de raportare a rezistenţei la antibilotice la nivel naţional pe modelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
c. raportarea datelor în sistemul GLASS (Global Antimicrobial Resistance Surveillance System) al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!