Celebrul salam de Sibiu a primit eticheta “Indicaţie Geografică Protejată (IGP)”, după ce Comisia Europeană a aprobat cererea, înregistrând produsul. România rămâne, însă, la coada ţărilor europene cu produse devenite mărci înregistrate.
Magiunul de Topoloveni a fost primul produs românesc protejat de UE. România mai are două produse ce aşteaptă să primească OK-ul Comisiei Europene, pentru a deveni mărci înregistrate. Este vorba despre Telemeaua de Ibăneşti, care ar urma să primească eticheta “Denumire de Origine Protejată” din partea UE, cererea fiind publicată deja pe portalul Uniunii Europene încă din ianuarie 2015, putând fi găsită aici: Telemea de Ibăneşti.
Al doilea produs românesc care aşteaptă să-şi primească eticheta “Indicaţie Geografică Protejată” este “Novac afumat din Ţara Bârsei”.
Din păcate, România este la coada ţărilor membre UE cu produse protejate, beneficiare de eticheta dintr-una din cele trei categorii stabilite de UE: “Denumire de Origine Protejată (DOP)”, “Indicaţie Geografică Protejată (IGP)” şi “Specialitate Tradiţională Garantată (STG)”.
Prin comparaţie, Ungaria are 14 produse protejate şi alte două cereri în aşteptare. Între acestea figurează:
Magyar szürkemarha (carne);
Szegedi paprika;
Csabai kolbász (cârnaţ);
Gyulai kolbász;
Hajdúsági torma (hrean);
Budapesti téliszalámi (salam);
Szegedi szalámi; Szegedi téliszalámi (salam).
Bulgaria are deja şase produse protejate şi încă una în aşteptare. Croaţia, intrată în UE în 2013, la şase ani şi jumătate după România, are deja 9 (nouă) produse protejate şi alte 9 (nouă) sunt în aşteptare. Până şi Luxemburgul are patru produse înregistrate. Din UE, mai prost ca România stau, la acest capitol, doar Estonia şi Malta, fără niciun produs înregistrat.
Ţări precum Franţa, Italia sau Germania, cu zeci de produse înregistrate şi alte zeci de cereri depuse.
Lista completă a produselor protejate de către Uniunea Europeană poate fi consultată aici.
Citiți principiile noastre de moderare aici!