România se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei. Ultimele date ale Biroului European de Statistică (Eurostat), arată că în ţara noastră a fost înregistrată în luna mai o inflaţie de 4,6%, în timp ce la nivelul UE rata inflaţiei a fost de 2%.
În urma României se clasează Estonia cu 3,1%, Lituania şi Ungaria (2,9%), Slovacia (2,7%), Letonia şi Marea Britanie (2,4%), Norvegia, Belgia, Franţa şi Bulgaria cu inflaţii anuale de 2,3%.
Inflaţia cea mai mică s-a înregistrat în Islanda – 0%, urmată de Irlanda (0,7%), Grecia (0,8%) şi Elveţia, Danemarca, Italia, Cipru şi Finlanda (1%).
Raportul Eurostat arată o inflaţie de 1,5% în aprilie. În zona Euro, inflaţia anuală s-a situat la valoarea de 1,9%, în mai, consemnând o creştere faţă de valoarea de 1,3%, înregistrată luna precedentă, şi faţă de 1,4% – valoarea consemnată în aceeaşi perioadă a anului 2017.
Cea mai mare contribuţie la majorarea inflaţiei din zona euro au avut-o sectorul serviciilor (cu o creştere de 0,72 puncte procentuale), energia (cu o creştere de 0,58 puncte procentuale), domeniile alimentar, băuturi alcoolice şi ţigări (cu o creştere de 0,50 puncte procentuale) şi bunurile industriale non-energetice (cu o creştere de 0,08 puncte procentuale).
Specialiştii din domeniu anticipează că trendul ascendent al inflaţiei se va tempera spre finalul anului curent, când aceasta ar urma să atingă o valoare situată în jurul pragului minim de 3,5%, până la 4,5%.
Raportul BNR
Raportul asupra stabilităţii financiare, care prezentat joi de Banca Naţională a României (BNR), subliniază faptul că dinamica ascendentă a ratei anuale a inflaţiei, care s-a accentuat de la data ultimului Raport contrabalansează evoluţiile favorabile ale unor indicatori macroeconomici financiari, printre care creşterea economică, de la noi din ţară, care s-a menţinut la unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE (6,9% pe parcursul lui 2017); rata şomajului, care a rămas pe trendul descrescător din ultimii ani, în timp ce rata ocupării a continuat să se îmbunătăţească; menţinerea la valori reduse (35% din PIB, în anul 2017, în scădere cu 2,4 puncte procentuale, faţă de finalul anului 2016) a ponderii datoriei publice în PIB se menţine la valori reduse.
În acelaşi timp, în Raportul BNR se rată că: „Creşterea inflaţiei, în paralel cu scăderea apetitului de risc, poate influenţa dinamica intermedierii financiare. De altfel, dacă este luat în considerare şi efectul generat de rata inflaţiei, îndatorarea totală a firmelor şi populaţiei s-a contractat cu aproximativ 1%, în termeni reali anuali”.
„Majorarea peste aşteptări a ratei inflaţiei, alături de majorarea deficitului de cont curent şi de reducerea apetitului de risc al investitorilor, reprezintă o cauză a manifestării tendinţei de depreciere a monedei naţionale, în raport cu cea europeană”, se mai spune în Raportul BNR.
Citiți principiile noastre de moderare aici!