Trecerea Regelui Mihai în eternitate nu a rămas fără reverberaţii în societatea românească. Inclusiv la nivel politic. După ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi-a reafirmat opţiunea sa personală pentru monarhia constituţională, iar preşedintele executiv al PSD, Nicolae Bădălău s-a arătat deschis organizării unui referendum naţional pentru eventuala schimbare a formei de organizare a Statului Român, intră acum în scenă Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei – ANRM. Tăriceanu a precizat că sistemul constituţional actual nu este unul stabil, iar România ar avea nevoie de monarh, pentru rolul său de mediator între puterile Statului şi între partidele politice. Totuşi, al doilea om în Stat a precizat că un asemenea referendum ar trebui organizat abia atunci când există o majoritate ce ar opta pentru monarhia constituţională.
„Deplângem faptul că aceste conversații au loc abia după decesul Regelui Mihai, nu și în timpul vieții Majestății Sale, care nu a mai avut astfel șansa să revină pe tronul de pe care a fost alungat.
Observăm că principalele partide parlamentare văd în monarhia constituțională un sistem de guvernământ care poate asigura stabilitatea pe termen lung a României, așa cum s-a întâmplat între 1866 și 1947. Amintim că principalul motiv al liderilor politici de acum 151 de ani pentru adoptarea monarhiei constituționale a fost tocmai rolul de arbitru, de mediere și de unificare pe care l-a avut Coroana, în contextul unei societăți mereu fragmentată și agitată”, transmite Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei, care subliniază că actorii politici ar trebui să-i informeze pe români despre avantajele monarhiei constituţionale.
Se cere maximă seriozitate
Totuşi, ANRM avertizează asupra unui referendum pripit privind revenirea la monarhie. „Din punctul de vedere al ANRM, acest gest nu este unul de dorit. De aceea, propunem clasei politice o strategie în cinci pași pentru restaurarea monarhiei:
- Un act nul: Parlamentul constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară” de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment.
Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată de abia la….8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.
- Revenirea în legalitate: Parlamentul devine Adunare Constituantă, revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune aprobării populare. La reviziure recomandăm să se țină cont și de Normele Fundamentale ale Familiei Regale ale României, așa cum au fost ele date de Regele Mihai.
- Voinţa naţională: Constituţia este validată prin referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?”. Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie republicană.
- Suveranul legitim: Parlamentul constată că, potrivit Constituţiei, M.S. Margareta, fiica cea mare și moștenitoarea desemnată a Regelui Mihai, este Regina României.
- Voinţa regală: M.S. Margareta prezintă Parlamentului noul Statut al Casei Regale a României şi Parlamentul îl aprobă”.
Decidenții politici sunt sfătuiţi de Alianţa monarhiştilor „să trateze cu maximă seriozitate chestiunea revenirii la monarhia constituțională și considerăm oportună implicarea cultelor religioase în discuții. Această schimbare poate fi temelia unui proiect de țară pe termen foarte lung, așa cum a fost și acum 151 de ani”.
Exemplul Spaniei
De asemenea, sunt date exemple alte state unde se discută acum despre restaurarea monarhiilor: Serbia, Georgia, Albania, Bulgaria și Brazilia. „Privim cu încredere la Spania, o țară care s-a transformat miraculos după sfârșitul dictaturii Franco grație rolului stabilizator al Coroanei spaniole”, arată Alianţa, în finalul comunicatului său.
Citiți principiile noastre de moderare aici!