“Nu ne mai dorim ca bacalaureatul să se afle pe prima pagină a ziarelor din cauza neregulilor. Ministerul Educaţiei vrea un examen care să se deruleze calm, fără a crea emoţii candidaţilor. Solicit Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare implicare şi responsabilitate, în aşa fel încât să fie prevenită orice deficienţă. Tot ceea ce înseamnă elaborare, corectare şi transmitere de subiecte trebuie făcute ireproşabil. Lansez un apel apoi către profesori, membri în comisiile judeţene de Bacalaureat. Respectaţi prevederile Metodologiei! Cer responsabilitate, fermitate, verticalitate şi onestitate în supravegherea şi evaluarea candidaţilor”, spune secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Oana Badea.
Fiecare membru al Comisiei judeţene de bacalaureat îşi va lua un angajament scris privind regulamentul examenului, pe care trebuie să îl respecte. În caz contrar, va fi sancţionat potrivit metodologiei, mai precizează reprezentanţii ministerului.
Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română sunt elaborate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE). Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare şi vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute.
Elevii nu au voie să introducă în sălile de examen materiale interzise, iar dacă o fac vor fi eliminaţi din examen. La probele orale, candidatul extrage un bilet şi primeşte hârtie ştampilată pentru ciornă. De asemenea, elevii nu au voie să intre în clase cu telefoane mobile sau alte aparate cu care s-ar putea copia.
La probele orale nu se primesc note, ci calificative, în funcţie de un punctaj de până la 100. Chiar dacă punctajul unui elev în urma susţinerii probelor orale este 0, el va avea calificativul de începător, acesta necondiţionând promovarea bacalaureatului. Elevii care nu se prezintă la probele orale au voie să participe la probele scrise, însă nu pot promova examenul de bacalaureat.
Proba orală de limba română va fi urmată, tot în timul anului şcolar, de o probă de limbă străină şi una de informatică, iar la sfârşitul anului şcolar elevii vor susţine alte trei probe, de data aceasta scrise, care se notează şi se constituie în medie finală de bacalaureat. Elevii care studiază în altă limbă decât româna vor susţine, în plus, o probă scrisă şi una orală de limbă maternă.
Sursa NewsIn
Citiți principiile noastre de moderare aici!