Băsescu a mai subliniat că reluarea contactelor dintre universităţile din cele două ţări este vitală, amintind că există deja o solicitare din partea Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi de a reveni ca reprezentare în Cahul.
“În România sunt 3.400 de locuri anual pentru tineri din Republica Moldova în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul universitar, locuri susţinute de statul român. Anul viitor sperăm să ajungem la cifra de 5.000, în aşa fel încât cât mai mulţi tineri să poată învăţa în universităţile din România, având în vedere competenţele care pot fi formate în aceste universităţi. Esenţa este însă să încercăm un schimb de cunoştinţe, de dascăli, de cursuri, de competeţe în a preda pentru studenţi şi sper ca în cel mai scurt timp să reluăm discuţiile între România şi Republica Moldova cu privire la semnarea acordului cu privire la recunoaşterea diplomelor din învăţămtul celor două ţări”, a declarat Traian Băsescu joi, la Universitatea de Stat “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, din Cahul. Cân a apărut la tribuna Universităţii, preşedintele român a fost aplaudat în picioare.
Preşedintele român le-a spus studenţilor prezenţi joi la Universitatea din Cahul că Uniunea Europeană, spre care şi Republica Moldova tinde, îşi bazează dezvoltarea pe creşterea calităţii sistemului de educaţie şi cercetare.
Băsescu a spus că România a demarat procesul de reformare a sistemului de educaţie, astfel încât tinerii absolvenţi să aibă competenţe, nu doar informaţii, şi să fie astfel utili pe piaţa forţei de muncă. Băsescu a pledat şi pentru dezvoltarea, atât în România, cât şi în Republica Moldova, a componentei de cercetare în primul rând în domeniul aplicaţiilor practice cu imediat transfer în economie.
Preşedintele român a dorit să le vorbească studenţilor despre Uniunea Europeană, în care România nu este încă integrată pe deplin, având în continuare de făcut reforme.
Băsescu a amintit şi de situaţia Republicii Moldova în raport cu Uniunea Europeană, apreciind că această ţară a stat pe loc un timp, într-o zonă gri aflată între spaţiul european şi cel ex-sovietic.
“Republica Moldova a stat pe loc un timp, şi eu nu fac aprecieri politice, s-a lăsat singură într-o zonă gri, între Uniunea Europeană şi spaţiul ex-sovietic, fiind într-un balans care a dat impresia că nu este decisă în ceea ce vrea. Semnele din ultimele cinci luni (de când la guvernare au venit democrat-liberalii – n.r.) sunt pozitive, esenţa pentru Republica Moldova este să continue. Nu este nevoie doar de a continua să afirmi că vrei, trebuie făcute lucruri”, a accentuat Traian Băsescu. Preşedintele României a apreciat că, pentru ca Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană, trebuie să-şi reformeze instituţiile şi să compatibilizeze legislaţia cu cea a Uniunii, să dezvolte economia de piaţă, să utilizeze corect banul public.
Băsescu a arătat că, de asemenea, sunt lucruri care ţin de fiecare cetăţean, şi a pledat pentru solidaritate în demersul reformelor. “Un proces de reformă şi trecere la o economie de piaţă înseamnă creşteri de preţuri, preţuri mai mari plătite de fiecare cetăţean la căldură şi energie electrică. Vă spun asta pentru că am trecut prin aceste etape, dar românii au strâns din dinţi, pentru că au vrut să fie şi în NATO, şi în UE. Le-a fost greu românilor, chiar şi acum, pentru că e criză. Calea către UE presupune sacrificii acceptate în mod egal de clasa politică şi de populaţie”, a explicat Băsescu, arătând că aceste eforturi merită făcute.
“Astăzi, România are de primit 32 de miliarde de euro nerambursabili de la UE pentru diverse domenii. Deci efortul merită făcut. Sacrificiile merită făcute, petnru că mediul UE este acela în care poţi să speri la prosperitate. Aceasta nu vine automat odată cu aderarea la UE şi nici investiţiile nu vin până nu ai clar perspectiva intrării în UE”, a explicat Băsescu, adăugând că experienţa îl îndeamnă să atenţioneze autorităţile de la Chişinău că investiţiile străine nu vin cât timp Republica Moldova rămâne într-o zonă nedecisă.
În privinţa sprijinului pe care România îl poate acorda Republicii Moldova în parcursul său european, Băsescu a spus că în urma discuţiilor avute cu oficialii de la Chişinău, a reieşit că este esenţială cuplarea Republicii Moldova la infrastructurile Uniunii Europene, lucru care se poate face prin România. “Vom declanşa proiecte de cale ferată cu ecartament european, cuplarea sistemelor de gaze şi curent electric”, a spus Băsescu, revenind asupra subiectului învăţământului cu precizarea că un alt sistem care trebuie compatibilizat este cel de educaţie. “Trebuie să compatibilizăm foarte bine cele două sisteme de educaţie şi acolo unde România are cumva mai multă experienţă şi cunoştinţe suntem gata să le punem la diaspoziţia sistemului universitar din Republica Moldova”, a spus Băsescu.
Preşedintele României a arătat şi că există 130 de milioane de euro bani europeni pentru proiecte comune România-Republica Moldova şi România-Ucraina, gestionaţi de Ministerul Dezvoltării, şi i-a îndemnat pe reprezentanţii Universităţii “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul să depună proiecte pentru a putea beneficia de aceşti bani. De asemenea, Băsescu a spus că există şi cei 100 de milioane de euro puşi la dispoziţie de România pentru educaţia şi infrastructura locală din Republica Moldova, arătând că şi din aceşti bani s-ar putea aproba proiecte pentru modernizarea Universităţii din Cahul.
Cea de a treia zonă unde cele două ţări pot coopera, a arătat Băsescu, este domeniul politic, România fiind un susţinător activ a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, odată cu ţările din Balcanii de Vest. “Vreau să ştiţi că noi promovăm ideea ca Republica Moldova să fie inclusă în pachetul ţărilor din Balcanii de Vest. Din păcate, nu avem încă succes din cauza decalajului mare dintre Republica Moldova şi ţările din Balcani, care sunt mult mai avansate. Vom fi luaţi în serios doar în momentul în care Chişinăul se va mobiliza şi va avansa suficient de mult”, a avertizat Traian Băsescu. “Vă putem fi un partener de nădejde în UE, fără să vă sufocăm, în procesul de aderare la structurile europene”, a asigurat preşedintele român, care şi-a încheiat discursul spunând că România este o ţară cu deplin respect pentru independenţa şi integritatea Republicii Moldova, “dar nimeni nu ne poate convinge că avem alt sânge decât cetăţenii Republicii Moldova”.
La rândul său, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, le-a spus celor prezenţi că de 20 de ani în Republica Moldova are loc lupta între comunism şi democraţie, între minciună şi adevăr, între reforme şi antireforme, arătând că foarte mulţi cetăţeni încă nu înţeleg că viitorul Republicii Moldova este democraţia şi UE.
“Mă închin în faţa tinerilor pentru faptul că în 2009, la 29 iulie, au adus schimbarea. Iată care este calea noastră – dar ea nu poate fi parcursă într-o noapte, într-un an sau chiar în cinci. Dar reformele vin în urma schimbării mentalităţii – de aici şi vine faptul că părinţii trag la comunism, iar tinerii la democraţie”, a spus Ghimpu. El a arătat că în acest moment alături de Republica Moldova se află şi România şi a pledat pentru reformele necesare pentru apropierea de spaţiul european. ”Sunt reforme care, dacă le-am fi făcut acum 20 sau 15 ani, astăzi am fi trăit altfel. Reformele pe care vrem să le facem vor fi dureroase şi dacă nu vom avea sprijinul populaţiei, vom mai avea încă mult timp înainte la fel de rău. Acum avem şansa istorică de a schimba lucrurile în Republica Moldova”, a spus preşedintele moldovean.
În vizita la consulat
Ghimpu a mulţumit şefului statului român pentru ajutorul de 100 milioane euro, pentru studiile pe care le pot face studenţii în România şi a spus că ar fi bine să fie legalizată şi forţa de muncă. “Drumul nostru îl ştim, doar că este o problemă – acesta este ghimpat şi trebuie să-l dezghimpăm”, a încheiat Mihai Ghimpu, stârnind amuzament în sală.
Înainte ca preşedintele Traian Băsescu să plece spre sediul consulatului românesc din Cahul, el a mai petrecut câteva minute răspunzând întrebărilor studenţilor şi vorbindu-le acestora despre noile măsuri luate la Bucureşti pentru înlesnirea redobândirii cetăţeniei române de către moldovenii care au pierdut-o abuziv. Băsescu a vorbit despre studiile care se pot face la universităţile maritime din Constanţa şi cea de construcţie şi reparaţii nave din Galaţi, în contextul în care unii studenţi şi-au manifestat interesul pentru astfel de studii. Ghimpu a intervenit şi el în finalul întâlnirii, ţinând să-i chestioneze pe studenţi legat de opţiunea lor pentru stabilirea unei preşedinţii depline la Chişinău, majoritatea pledând pentru modificarea Constituţiei.
După discursul ţinut la Universitate, preşedintele român a mers să viziteze noul sediu al consulatului român de la Cahul. Clădirea este veche, necesită renovare, iar preşedintele a văzut planurile în acest sens. Actele de proprietate sunt în curs de definitivare. La ora transmiterii acestei ştiri, preşedintele Băsescu a plecat spre România.
Citiți principiile noastre de moderare aici!