Este interesant de observat faptul că, multe dintre sistemele de apărare ale organismului care atacă virusul provoacă, de asemenea, multe dintre simptomele asociate cu gripa, scrie the conversation.com.
Cum acționează gripa în corp
Virusul gripal provoacă o infecție în tractul respirator, nas, gât și plămâni. Virusul este inhalat sau transmis, de obicei prin degete, către gură, nas sau ochi. Apoi călătorește în jos pe tractul respirator și se leagă de celulele epiteliale care alcătuiesc căile respiratorii pulmonare prin intermediul unor molecule specifice pe suprafața celulară. Odată ce a intrat în celule, virusul distruge mecanismele de fabricare a proteinelor din celulă pentru a-și genera propriile proteine virale și creează mai multe particule virale. Odată ce particulele virale mature sunt produse, ele sunt eliberate din celulă și pot continua apoi să invadeze celulele adiacente.
În timp ce acest proces provoacă unele leziuni pulmonare, cele mai multe simptome ale gripei sunt de fapt cauzate de răspunsul imun la virus. Raspunsul imun primar implica celule ale sistemului imunitar innascut al organismului, cum ar fi macrofagele si neutrofilele. Aceste celule posedă receptori care sunt capabili să simtă prezența virusului. Apoi, sună alarma prin producerea de mici molecule asemănătoare hormonului numite “citokine” și “chemokine”. Acestea avertizează organismul că s-a stabilit o infecție.
Citokinele orchestrează alte componente ale sistemului imunitar pentru a lupta în mod corespunzător cu virusul invadator, în timp ce chemokinele direcționează aceste componente către locația infecției. Unul dintre tipurile de celule numite în acțiune sunt limfocitele T, un tip de celule albe din sânge care luptă împotriva infecțiilor. Uneori, ele sunt chiar numite celule “soldați”. Când celulele T recunosc în mod specific proteinele virusului gripal, ele încep apoi să se prolifereze în ganglionii limfatici în jurul plămânilor și gâtului. Aceasta determină umflarea și durerea în aceste ganglioni limfatici.
După câteva zile, aceste celule T se mișcă în plămâni și încep să omoare celulele infectate cu acest virus. Acest proces creează o mare parte a leziunilor pulmonare similare cu bronșita, care poate agrava boala pulmonară existentă și face dificilă respirația. În plus, acumularea de secreții mucoase în plămâni, ca rezultat al acestui răspuns imun la infecție, induce tusea ca reflex pentru a încerca curățarea căilor respiratorii. În mod normal, această leziune declanșată de sosirea celulelor T în plămâni este reversibilă la o persoană sănătoasă, dar când avansează, este o veste proastă și poate duce la moarte.
Funcționarea adecvată a celulelor T specifice gripei este esențială pentru eliminarea eficientă a virusului din plămâni. Când funcția celulelor T scade, cum ar fi vârsta în creștere sau în timpul utilizării medicamentelor imunosupresoare, eliminarea virusului este întârziată. Acest lucru are ca rezultat o infecție prelungită și o leziune pulmonară mai mare. Aceasta poate stabili, de asemenea, etapa pentru complicații, inclusiv pneumonia bacteriană secundară, care poate fi adesea mortală.
De ce te doare capul atât de tare?
În timp ce virusul gripal este complet conținut în plămâni în condiții normale, mai multe simptome ale gripei sunt sistemice, incluzând febră, cefalee, oboseală și dureri musculare. Pentru a combate în mod adecvat infecția cu gripă, citokinele și chemokinele produse de celulele imunitare înnăscute din plămâni devin sistemice – adică intra în sânge și contribuie la aceste simptome sistemice. Când se întâmplă acest lucru, apare o cascadă de complicații ale evenimentelor biologice.
Unul dintre lucrurile care se întâmplă este că Interleukin-1, un tip inflamator de citokină, este activat. Interleukina-1 este importantă pentru dezvoltarea răspunsului celular T împotriva virusului, dar afectează și o parte a creierului în hipotalamus care reglează temperatura corpului, rezultând febră și dureri de cap.
O altă citokină importantă care luptă împotriva infecției gripale este cea numit “factor de necroză tumorală alfa”. Această citokină poate avea efecte antivirale directe în plămâni, și asta e bine. Dar poate provoca, de asemenea, febră și pierderea apetitului, oboseală și slăbiciune în timpul gripei și a altor tipuri de infecții.
De ce mușchii tăi suferă?
Cercetările au descoperit, de asemenea, un alt aspect al modului în care infecția cu gripă afectează corpurile noastre.
Este binecunoscut faptul că, durerile musculare și slăbiciunea sunt simptome proeminente ale infecției gripale. Studiile au constatat că infecția cu gripă conduce la o creștere a expresiei genelor de degradare a mușchilor și la scăderea expresiei genelor de construcție a mușchilor în mușchii scheletici ai picioarelor.
Funcțional, infecția cu gripă împiedică, de asemenea, mersul pe jos și forța picioarelor. Foarte important, la persoanele tinere, aceste efecte sunt tranzitorii și revin la normal odată ce infecția a fost eliminată definitiv.
În schimb, aceste efecte pot persista semnificativ mai mult la persoanele în vârstă. Acest lucru este important, deoarece o scădere a stabilității picioarelor și a rezistenței ar putea avea drept consecință faptul că persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse la căderi în timpul recuperării de la infecția cu gripă. De asemenea, ar putea să ducă la invaliditate pe termen lung și să ducă la necesitatea folosirii unui baston, limitând mobilitatea și independența.
Cercetătorii consideră că acest impact al infecției gripale asupra mușchilor este o altă consecință neintenționată a răspunsului imun la virus. În prezent, se lucreaă pentru a determina ce factori specifici produși în timpul răspunsului imun sunt responsabili pentru acest lucru și dacă se găsește o modalitate de a preveni acest lucru.
Chiar dacă vă simțiți groaznic când aveți gripă, puteți fi siguri că aceasta stare se datorează luptei organismului cu infecția, astfel se combate răspândirea virusului în plămâni și se ucid celulele infectate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!