Preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost colaborator al Securităţii, a decis Curtea de Apel Bucureşti, reconfirmând astfel verdictul dat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în urmă cu patru ani. Decizia Curţii de Apel poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa a decis să admită cererile de intervenţie în proces în favoarea CNSAS formulate de Paraschiva Silaghy şi Mikaela Kallbery, verişoarele sale.
Potrivit deciziei CNSAS conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, când a “relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbările de valută, etc.” şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.
Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni străini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix. Astfel, “la data de 27.01.1974 se propune abandonarea informatorului Felix, motivată de primirea în PCR la data de 15.01.1974 şi de faptul că la data respectivă, Directiva a III-a nu avea ca obiectiv concret pe lângă care să poată fi dirijat”. În plus, se menţionează că, în ultima vreme, infomatorul “Felix” ar fi furnizat informaţii în S.I.G (supraveghere informativă generală)”, se arată în decizia CNSAS.
Liderul PC a contestat verdictul dat de CNSAS şi a reuşit să declare legea de funcţionare a instituţiei drept neconstituţională. Guvernul a reînfiinţat apoi CNSAS printr-o lege nouă, instituţia urmând să nu mai dea verdicte, ci să trimită dosarele în instanţă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!