“Avocatul Poporului a respins solicitarea noastră de trimitere la Curtea Constituţională a Ordonanţei 114/2009 privind reducerea a 15.000 de posturi din învăţământ, motivând că nu există temei neconstituţional în respectivul act legislativ”, a precizat luni, pentru NewsIn, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop.
De asemenea, deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat luni, pentru NewsIn, că Avocatul Poporului i-a comunicat că nu va sesiza CCR, deoarece nu intră în competenţa sa.
Avocatul Poporului a primit, în cursul zilelor de 11 şi 12 ianuarie, trei sesizări pe neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă 114 privind unele măsuri financiar-bugetare.
Atât deputatul PNL Alina Gorghiu, cât şi două federaţii sindicale, au anunţat în ianuarie că se vor adresa Avocatului Poporului, în vederea sesizării Curţii Constituţionale, pe motiv că OUG 114/2009 ar încălca legea fundamentală. Astfel, deputatul PNL Alina Gorghiu a informat pe 12 ianuarie, prin intermediul unui comunicat de presă remis NewsIn, că solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa concedierilor din învăţământ, OUG nr. 114/2009.
“Am solicitat astăzi, 12 ianuarie, Avocatului Poporului, să sesizeze Curtea Constituţională, în legătură cu ordonanţa concedierilor din învăţământ – OUG nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare. Caracterul profund neconstituţional al prevederilor ordonanţei pleacă din însăşi motivarea acesteia: <<se impune luarea de urgenţă a unor măsuri pentru a se putea asigura respectarea angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale>>. Reamintesc faptul că, potrivit Constituţiei, <<Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora>>. Or, Ordonanţa 114/2009 impune, în regim de urgenţă, prevederi aplicabile începând cu luna septembrie 2010; prin urmare, caracterul de <<urgenţă>> nu se justifică”, a argumentat Alina Gorghiu.
Potrivit deputatului PNL, Guvernul ar încerca să utilizeze drept motiv interesul general public, “însă rezultatul final este tocmai încălcarea acestui interes, prin nerespectarea dispoziţiilor constituţionale care veghează la apărarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor”.
Alina Gorghiu acuză şi faptul că se încalcă dreptul Parlamentului de a legifera. “Cred, de asemenea, aşa cum am mai spus, că măsura drastică de a reduce 15.000 de posturi printr-o ordonanţă, fie ea şi de urgenţă, în condiţiile disponibilizărilor masive ce vor avea loc, trebuia cântărită atent, analizată şi convenită în urma dialogului cu sindicatele. Mă văd nevoită să constat, în urma fiecărei măsuri pe care o ia Guvernul Boc, în urma fiecărei ordonanţe sau proiect de lege, modul neconstituţional în care înţelege să-şi onoreze prerogativele. Ca atare, reacţionez şi recurg la litera legii pentru a sancţiona greşelile flagrante, lege pe care ar trebui să o respectăm cu toţii, nu doar să o invocăm în campaniile electorale”, mai precizează deputatul PNL.
Potrivit sesizării depuse la Avocatul Poporului, articolul considerat neconstituţional din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, este articolul XVI care se referă la o Anexă modificată care prevede “în principal totalul numărului de posturi din învăţământul preuniversitar de stat împărţit în 2 perioade ale anului 2010: pentru perioada 1 ianuarie – 31 august 2010 se prevede un total al posturilor subvenţionate de stat egal cu cel din prezent, însă pentru perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2010 totalul este redus cu un număr de 15000 de posturi”.
Şi Federaţia Educaţiei Naţionale şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ au sesizat Avocatul Poporului cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei 114/2009 de reducere a 15.000 de posturi din învăţământul preuniversitar.
Totodată, pe 26 ianuarie, liberalii au anunţat că au sesizat Avocatul Poporului pentru atacarea la Curtea Constituţională a OUG 114/2009 în privinţa unui articol de modificare a Legii pensiilor. “Prin Avocatul Poporului, vom ataca la Curtea Constiţională OUG 114/2009 în ceea ce priveşte valoarea punctului de pensie”, a anunţat fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu. Preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, liberalul Victor Paul Dobre, a punctat că, în situaţia în care OUG 114/2009 va trece de Parlament, liberalii o vor ataca la CCR.
Numărul maxim de posturi finanţat pentru învăţământul preuniversitar de stat va scădea, în 2010, cu 15.000, de la 321.677 în intervalul ianuarie-august, la 306.677, în septembrie-decembrie, potrivit unei ordonanţe de urgenţă, publicate pe 29 decembrie 2009 în Monitorul Oficial.
Cel mai semnificativ ar urma să scadă numărul maxim de posturi finanţat din bugetele proprii ale consiliilor judeţene, de la 307.159, la 292.544.
Numărul maxim de posturi din învăţământul preuniversitar finanţat din bugetele consiliilor locale va scădea de la 14.518, în ianuarie-august, la 14.133, în septembrie-decembrie.
În Bucureşti, numărul maxim de posturi va scădea de la 24.641, în primele opt luni, la 24.365, în perioada septembrie-decembrie.
Totodată, şcolile din preuniversitar vor fi finanţate, în 2010, pe baza standardelor de cost pe elev, punctul de reper fiind învaţământul gimnazial din mediul urban, cotat cu coeficientul 1, pentru care a fost stabilită suma de 2.857 lei, potrivit unei Hotărâri de Guvern, publicate marţi în Monitorul Oficial. În funcţie de standardele de cost vor fi determinate fondurile alocate de la bugetul de stat pe anul 2010 pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile şi indemnizaţiile personalului din învăţământul preşcolar.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat pe 29 decembrie 2009 că reducerea celor 15.000 de posturi din Educaţie nu este legată de o “reducere administrativă”, ci de aplicarea standardelor de cost în sistem şi că cei care vor pleca vor fi, în principiu, suplinitorii şi cadrele didactice aflate la pensie. Preşedintele a mai spus, la OTV, că o eventuală reformă curriculară va genera şi alte disponibilizări. “Şi o eventuală reformă curriculară va genera şi ea disponibilizări, pentru că una este să ai dascăli pentru 13-14 materii şi alta dacă îţi trebuie dascăli pentru şapte materii, pentru şase sau pentru opt materii pe an ”, a arătat preşedintele.
Citiți principiile noastre de moderare aici!