Renunțarea la urmărire penală este acea soluție dispusă de procuror când pentru fapta săvârșită, legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani și în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii se constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.
Împotriva soluției de renunțare la urmărire penală, partea nemulțumită are dreptul să facă plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea soluției, dar judecătorul de drepturi și libertăți competent să soluționeze această plângere nu avea la dispoziție conform codului o soluție prin care să schimbe soluția din renunțare la urmărire penală în clasare.
Prin decizia pronunțată în ședința din 29 octombrie 2015, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală.
Textul declarat neconstituțional îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Citiți principiile noastre de moderare aici!