De la silvicultori ştiu că în România se taie dublu decât cantitatea de lemn aprobată şi că până şi doborâturile se pot provoca. De pildă în ariile protejate se practică rărirea pădurilor în pantă, care se părbuşesc apoit la vântoase. Am auzit deseori drujbari lăudându-se că «tăiem tot anul cu un bon».
De altfel, chiar dl. Carp a confirmat că Primăria nu poate controla provenienţa lemnului adus pentru centrală. Doar teoretic lemnul verde e mai scump decât resturile de lemn. Când sunt furaţi, copacii tăiaţi sunt câştig net la vânzare
Reprezentantul firmei RES Invest Holding, Alexander Fischer, mi-a spus înainte de dezbatere că lemnul va fi adus din împrejurimi din motiv de rantabilitate a costurilor de transport. Şi că firma nu poate controla originea legală a materiei prime şi nici nu e treaba lor, ei fiind „doar producători de energie”, iar faptul că se taie ilegal lemne „e o problemă a autorităţilor române”. În schimb, dl. Fischer m-a informat că în Austria furnizorul de lemn investeşte în împăduriri o parte din banii primiţi pe lemne. Din păcate în România defrişările depăşesc mult împăduririle. Iar pădurile se refac în minim 40 de ani, în funcţie de specii.
Fabricile pe biomasă sunt agreate de Uniunea Europeană dacă efectiv ard doar resturi vegetale. Acest fapt nu poate fi controlat în România, unde tentaţia banului câştigat rapid e prea mare iar autorităţile mituite închid ochii.
O astfel de fabrică e binevenită şi dacă funcţionează pe bază de plante energetice, dar astfel de culturi nu există încă în Bihor.
De ce nu au informat că fabrica va produce în principal curent (5-7,5 MW) şi doar rezidual agent termic (2-3 MW), care reprezintă o prea mică parte a necesarului de energie termică a oraşului. Oradea n-are nevoie de curent de la această firmă, căci Electrica are destul câtă vreme şi exportă.
Acum, în Oradea se pierde până la 60% din agentul termic pe conducte. Reabilitarea reţelei şi subvenţionarea locală a anvelopării blocurilor ar duce la economii incomparabile cu energia termică produsă de o centrală pe biomasă, care însă periclitează sănătatea populaţiei – în condiţiile de corupţie din România – prin încurajarea defrişărilor. Nu cred în puterea unui stat corupt de a ocroti pădurile şi nici în optimismul autorităţilor, câtă vreme la noi încălcarea legii e regula iar respectarea ei este excepţia.
Cum să cred că această fabrică de curent, cu cererea ei mare de materie primă, nu va afecta pădurile din Bihor, când majoritatea populaţiei de la oraşe şi sate îşi procură lemnele de foc „la negru”? Nu în ultimul rând, apariţia unui mare consumator de lemn va creşte preţul local al lemnului de foc, afectând consumatorii casnici.
prof. Orlando Balaş
Citiți principiile noastre de moderare aici!