Că mergeţi pe litoralul românesc sau pe cel bulgăresc al Mării Negre, nu evitaţi să ajungeţi şi la Balcic. Situat la doar circa 60 de kilometri de Vama Veche, Balcicul nu e doar o simplă excursie la bulgari. E o întoarcere în trecut. În trecutul regal al României.
Palatul Reginei Maria a României e piesa de rezistenţă a turismului bulgăresc de la Balcic. Cadrilaterul a fost pământ românesc între 1913 şi 1940. Azi, turiştilor români li se vorbeşte în româneşte şi pot plăti în lei, după ce li se face pe loc conversia din leva. Desigur, o conversie uşor rotunjită în sus. Un bilet costă 27 de lei. Plăcuţele informative din complexul regal au, la rândul lor, varianta în limba română. Astfel poţi afla istoria fiecărui loc din domeniul regal românesc.
Te simţi mândru ca român, în complexul regal de la Balcic. Realizezi că România monarhică respira alt aer şi reprezenta altceva în concertul european.
Nu este vorba despre un palat în adevăratul sens al cuvântului, precum copleşitorul Peleş. În anii ‘20, Regina Maria a creat la Balcic un domeniu pentru sufletul ei. „Am avut ca o simţire că locul acesta ori mă aşteptase pe mine, ori că eu trăisem totdeauna în aşteptarea lui (…). Făceam parte din loc şi locul făcea parte din mine”, spune Regina Maria despre Balcicul său, sculptat în albicioase dealuri ce se termină în mare.
Situat chiar pe malul mării, cu vile înconjurate de grădini ce-ţi încântă ochii, pe mai multe nivele, tot domeniul trădează un bun gust şi un stil care cu greu mai poate fi regăsit azi.
Vilele au nume. Palatul Reginei Maria – în fapt o vilă mai mare – este „Cuibul liniştit”.
Marea şi Carpaţii
Vila Reginei e din piatră, definitorie pentru Balcic, are ziduri albe şi un… minaret. Minaretul nu are o însemnătate religioasă. Regina Maria l-a dorit însă, ca un gest de reverenţă pentru amalgamul Balcanilor, ca un punct de reper, un far pentru marinarii sosiţi de pe mare. Sau ca o mână întinsă spre cer. O dată intrat în „Cuibul liniştit”, constaţi lipsa oricărei somptuozităţi. Te trezeşti că intri în budoarul Reginei şi ai în faţă lavoarul original, din marmură galbenă. E acolo şi oglinda Reginei, dulapul din dormitorul suveranei românilor şi alte piese de mobilier ale Reginei, realizate, în marea lor majoritate, din lemn de pin adus din Carpaţii româneşti.
O dată ajuns la Vila Suita – care, cum îi sugerează şi numele, găzduia majordomul şi suita Reginei – afli că mobilierul destinat curtenilor era mai luxos decât cel din „Cuibul liniştit”. Şi alte vile şi-au păstrat numele româneşti: Vila Săgeata albastră – destinată Prinţului Nicolae, Vila Moara, Vila Izbânda sau Vila Ciuperca – sus, în coama dealului. Aceste vile nu sunt, însă, vizitabile. Mai mult, Vila Suita a fost inclusă în circuitul hotelier…
De la Allah în Ghetsemani
Grădinile sunt cele care dau tot farmecul locului, străbătute de canale pline cu apa ce curge din numeroasele fântâni ale complexului regal. O grădină superbă te întâmpină încă de la intrare. O explozie de culoare florală, străjuită cu arbuşti tunşi spectaculos, botezată de Regina Maria „Grădina lui Allah”. Regina era, totuşi, creştină. Nu putea lipsi capela „Stella Maris”, Izvorul sfânt sau Grădina Ghetsemani. Avem şi Templul apei, din care se poate admira în voie albastrul intens al Mării Negre. Paşii vizitatorului vor ajunge şi în Grădina Curtea englezească, apoi pe Aleea valului albastru.
O superbă cascadă completează tabloul mirificelor grădini regale de la Balcic, iar Puntea suspinelor străbate pârâul astfel creat. Turistul secolului XXI are privilegiul de a se aşeza pe tronul Reginei Maria, realizat din marmură, în aer liber şi orientat, cum altfel, spre mare. Vremurile, locurile şi oamenii s-au schimbat. Aceeaşi a rămas doar marea de care Regina Maria era iremediabil îndrăgostită.
Citiți principiile noastre de moderare aici!