Totul, în numele domnului! A domnului Ponta, veritabil nepot al minerului Ion Iliescu şi fiu al OMV-istului A. Năstase, ambalat într-un zâmbet subînţeles, şmecheresc, tip Ilici, varianta 2.0. PSD se bazează pe faptul că, momiţi cu pomeni electorale şi dornici să se afirme în marele partid roşu, aleşii locali proaspăt cooptaţi, primari şi consilieri, vor „rupe hamul” pentru a-l face pe Victor Ponta preşedinte. În Bihor, peste şase primari au trecut deja la PSD cu tot cu consilierii locali de sub pulpană, a anunţat şeful filialei, Ioan Mang. Înroşirea a mers ca unsă în judeţul Buzău, unde 72 din 87 de primari sunt acum ai PSD. Ordonanţa traseiştilor le-a adus „roşiilor” 24 de primari în plus! Şi numărul roşiilor e în continuă creştere.
Dacă acum au ajuns la mila domnului Ponta, este foarte posibil ca după alegeri, primarii PSD să ajungă la mila Domnului. Inflaţia de primari PSD din toată ţara nu va aduce după sine sporirea venturilor la bugetul de stat. Inevitabil, vor apărea nemulţumiri în teritoriu. Primarii traseişti vor fi cei mai expuşi. Ei nu vor avea de ales decât să danseze după cum li se cântă şi să fie mai roşii decât Ponta însuşi, pentru doi poli în plus! Mai cu seamă că, faţă de cei vechi, noile transferuri au multe de demonstrat în noul lor partid.
Îmi stăruie în minte justificarea găsită de liderul PSD Bihor, Ioan Mang, pentru emiterea Ordonanţei traseiştilor. Mang face recurs la perioada 2005 – 2006 când PNL şi PDL au racolat primari ai unui PSD trecut, atunci, în Opoziţie, prin victoria lui Băsescu. Aşadar, PSD se ghidează după Legea talionului. Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. În aceste condiţii, „Marea Unire” despre care face vorbire Victor Ponta poate fi înţeleasă ca fiind doar o mare unire cu PSD. Celălalt slogan – „Schimbare până la capăt” – mă pune şi mai mult pe gânduri. Ce-i drept, nu ni se zice dacă se urmăreşte una în bine sau una în rău „până la capăt”.
Cum poţi pretinde că aduci schimbarea, cum îţi poţi propune să dai restart-ul societăţii româneşti, când tu uzezi de practici vechi, macchiavelice, condamnabile? Şi, trecând peste iresponsabilitatea alegerii momentului, cum îţi permiţi să-ţi clamezi iniţiative precum „Marea Unire” – la propriu şi la figurat – când tu bagi dihonia, fie şi în clasa politică? E cu atât mai tragi-comic, cu cât actualii guvernanţi aplică fără scrupule dictonul „divide et impera”, perfecţionând metoda preluată de la foştii.
Eu aş propune străzii, atât de conştientă şi de activă anul trecut pe vremea asta, un alt îndemn: „Scuturaţi-i până la capăt!”
Citiți principiile noastre de moderare aici!