De fapt aceștia se focalizează repetiv și negativ asupra unor gânduri legate de viitor. Robert Leahy, psiholog și cercetător la Yale University ne dă câteva sfaturi legate de modul în care putem să ținem sub control îngrijorările noastre. Primul pas pe care ni-l sugerează autorul este acela de a ne întreba: „Ce sper să obțin prin îngrijorarea repetitivă?” De ce această întrebare? Pentru că, ne spune Leahy (2015), „cercetările asupra îngrijorării arată că oamenii gîndesc că îngrijorarea îi pregătește astfel încât să nu fie surprinși. Ei chiar pot fi capabili să utilizeze îngrijorarea pentru a rezolva o problemă”. Și dacă privim așa lucrurile trebuie să recunoaștem că uneori îngrijorarea este de ajutor. Dar acest lucru nu este valabil pentru toată lumea. Așa încât întrebarea este menită să te facă să îți dai seama dacă a te îngrijora este ceva bun pentru tine sau te face să te simți groaznic?
Cel de-al doilea pas este acela de a identifica ce fel de îngrijorare simțim: Îngrijorarea productivă sau îngrijorarea neproductivă. Leahy ne explică că o îngrijorare productivă este aceea care ne face să acționăm în direcția scopului pe care îl avem, mai exact la construirea unei liste cu „de făcut”. Pe această listă se vor regăsi toate acțiunile care țin de persoana mea în vederea rezolvării situației pentru care sunt îngrijorat. De exemplu, dacă am de ținut o conferință pe această listă se vor regăsi căutarea și sistematizarea materialelor, pregătirea discursului și materialelor de prezentare și revizuirea lor. Îngrijorarea neproductivă este legată de ceea nu pot controla – în exemplu poate fi legată de modul în care vor reacționa oamenii la conferința mea.
Pasul al treilea: Acceptarea incertitudinii. Accept că nu am control în prezent asupra unor lucruri care vor urma. Atenție! Neștiind cu siguranță ce urmează, nu înseamnă că lucrurile vor avea o întorsătură urâtă. Înseamnă doar că nu știi pe moment. Și îngrijorarea n-o să-ți dea mai multă certitudine în nici un caz.
Autorul mai sugerează și tehnici prin care să reducem intensitatea îngrijorărilor noastre. Una dintre ar fi: Plictisește-te singur de îngrijorarea ta, îngrijorându-te. Tehnica constă în repetarea gîndurilor negative de sute de ori până când repetarea devine plictisitoare. Pentru asta e nevoie de o perioadă de timp liniștită în care poți repeta la infinit același gînd și observarea faptului că la un moment dat acest gând devine absolut plictisitor.
O altă tehnică este aceea de a-ți face o „programare” cu îngrijorările tale neproductive. De cât să te îngrijorezi 24 de ore pe zi, rezervă-ți 20 de minute în care să colectezi toate grijile tale de peste zi și de peste noapte și focalizează-te pe ele. Este productiv să te îngrijorezi despre asta? Există o listă cu „de făcut”? Pot accepta incertitudinea? Pot să practic tehnica de auto-plictisire?
Pentru informaţii suplimentare, adresaţi-vă psihologului Sofia Laza la adresa de email: contact@psihologsofialaza.ro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!