Tehnicile legiştilor au fost folosite pentru a pune carne şi piele peste craniul primului european modern, rezultatul fiind o faţă din lut care indică felul în care au arătat primii oameni care au pus piciorul pe bătrânul continent. Chipul plăsmuit a aparţinut unui bărbat sau unei femei, care a cutreierat Munţii Carpaţi cu aproximativ 35.000 de ani în urmă.
Reconstrucţia feţei s-a bazat pe un fragment de craniu şi un maxilar descoperite în 2002, respectiv 2003 în Peştera cu Oase din sud-vestul României. Trăsăturile faciale ale primului european au fost recreate de legistul britanic Richard Neave, care a plăsmuit chipul după ce a măsurat atent fragmentele osoase ale craniului.
El nu a putut stabili însă sexul primului om modern din Europa, după cum nu a putut să precizeze ce culoare a pielii a avut acesta.Oamenii de ştiinţă consideră totuşi că aceasta era mai întunecată decât cea a europenilor moderni, reflectând originile africane ale individului.
Amestec europeano-africano-asiatic
Craniul din lut al primului european modern se află în prezent pe biroul antropologului britanic Alice Roberts, de la Universitatea Bristol, care va apărea în documentarul marca BBC. Analiza cu carbon a indicat că oasele datează între acum 34.000 şi 36.000 de ani în urmă. “Mi se pare destul de bizar. În calitate de om de ştiinţă privesc lucrurile obiectiv, dar mă cuprinde o emoţie ciudată când privesc faţa unei persoane care a trăit în urmă cu 40.000 de ani”, a declarat Alice Roberts. “Craniul nu prezintă trăsături europene, asiatice sau africane, ci un amestec între cele trei. E ceva normal dacă te gândeşti că vorbim de un reprezentant al primelor populaţii care au migrat în Europa”, a mai adăugat antropologul.
Deşi craniul prezintă multe dintre trăsăturile anatomiei omului modern, el conţine de asemenea şi unele trăsături arhaice, precum dinţii molari extrem de mari. Asta i-a făcut pe mulţi cercetători să afirme că este vorba de fapt despre o specie hibrid între Homo sapiens şi omul de Neanderthal, ipoteză respinsă de alţi oameni de ştiinţă.
10.000 de ani de coexistenţă
Omul de Neanderthal a trăit pe bătrânul continent timp de 300.000 de ani, supravieţuind unor serii de perioade glaciare. A dispărut acum 25.000 de ani, din cauze pe care cercetătorii nu le-au stabilit încă cu exactitate. Într-o primă fază, cercetătorii s-au raportat la omul de Neanderthal ca la o specie primitivă, însă şi-au revizuit părerea când arheologii au demonstrat că reprezentanţii ei au construit fluiere şi diferite unelte. Reprezentanţii Homo sapiens au sosit în Europa cu aproximativ 35.000 de ani în urmă, coexistând cu neanderthalienii vreme de 10.000 de ani. Potrivit testelor ADN desfăşurate până acum, reprezentanţii celor două specii nu s-au înmulţit între ei.
Sursa: Cotidianul
Citiți principiile noastre de moderare aici!