JURNAL BIHOREAN: Când l-ați întâlnit ultima dată pe Klaus Iohannis? Ce l-ați întrebat, respectiv ce ați discutat?
ILIE BOLOJAN: Cred că în urmă cu două săptămâni, când am avut niște întâlniri regionale la care am participat. La Liga aleșilor locali, ultima dată. Discuția a fost scurtă, nu au fost probleme care au putut fi abordate ore întregi. Nu aveam cum, domnule Corpaș. Pentru că agenda președintelui României, indiferent cine este el, este total diferită față de agenda și prioritățile unui primar de municipiu. Nu trebuie să existe, și trebuie să fim conștinți de aceasta, nicio relație de altă natură, între primul ministru al României, primarul unei comune sau a unui oraș și președintele României.
Trebuie ca fiecare să își facă treaba. Dacă premierul României face licitațiile prin Ministerul Transporturilor pentru începerea autostrăzilor, înseamnă că el s-a întâlnit cu primarul de Oradea pe calea undelor și înseamnă că am stabilit o chestiune foarte importantă pentru dezvoltarea orașului Oradea. Adică, de exemplu, s-a dat drumul la licitația pentru legătura orașului Oradea cu Autostrada Transilvania. Dacă s-au întâlnit o oră, au discutat vrute și nevrute, iertați-mă, poate s-au tras și de șireturi, dar nu au făcut (treabă – n.red.), înseamnă că au pierdut vremea. Aceasta este realitatea. În sistemul nostru administrativ nu trebuie să ne batem pe umeri, ci trebuie să ne facem fiecare datoria acolo unde suntem. Eu prefer ca directorii din Primărie să mă contrazică, să mă contreze, dar să-și facă treaba. Nu înțeleg care este rostul întrebării.
JB: Întrebările întotdeauna au un rost și rostul vine din răspuns. Am dedus că din discuții trebuie să apară rezultate concrete atunci când se întâlnesc doi oameni aflați pe poziții importante în statul român. În urma discuțiilor purtate cu dl Klaus Iohannis, care au fost rezultatele pe care le putem cuantifica noi, ca cetățeni ai acestei țări, ca orădeni sau ca bihoreni?
IB: Dle Corpaș, în urma discuțiilor cu dl Klaus Iohannis Guvernul Dăncilă a căzut, dar nu în urma acestor discuții, ca să ne înțelegem bine, în urma acțiunilor Parlamentului României și avem un alt Guvern. Trebuie să fim cât se poate de realiști. Una este direcția pe care lucrează președintele României și alta e direcția pe care lucrează un primar. Aceste chestiuni sunt total diferite. Nu poate fi Oradea un oraș dezvoltat într-o țară care nu se modernizează și care nu are politici publice bune și care nu este percepută de investitori ca fiind o țară în care merită să investești. Pentru că, atunci, negocierile pe care primarul din Oradea le poartă cu o companie sau cu alta sunt afectate de imaginea țării. Deci, președintele României trebuie să facă alte lucruri. Dacă le face bine, este perfect. Premierul trebuie să facă alte lucruri și dacă își face fișa postului premierul României înseamnă că primarul din Oradea sau cel din Timișoara sau din Buzău își pot face și ei fișa postului.
JB: Inclusiv ambasadorii pot să aibă, la un moment dat, un rol în chestiunea aceasta. Ambasadorul Germaniei la București sau cel al Republici Franceze sau cel al Statelor Unite, aceasta apropo de legătura de la nivelul Cotroceniului până la nivelul din Piața Unirii nr. 1 din Oradea (sediul Primăriei – n.red.).
IB: Ambasadorul Germaniei, de exemplu, poate să constate, în urma unei vizite efectuate într-un oraș din România, că acolo condițiile de investiții sunt în bună regulă și dacă o companie germană cere o referință atașatului comercial de la ambasadă poată să spună „da, cred că puteți investi pentru că în țara asta totul este predictibil, Ministerul de Finanțe nu face câte o revoluție fiscală în fiecare an și da, merită să investiți”. Dacă face acest lucru compania germană și ambasadorul îi răspunde în felul acesta, s-ar putea ca opțiunea de investiție să cântărească puțin mai greu pentru a face în România investiția și nu în Ungaria, în Serbia, în Slovacia sau în Polonia.
JB: Ați simțit o schimbare a modulatorului, în această direcție, în ultimii 5 ani?
IB: În ce sens a modulatorului?
JB: A felului în care este abordată problema în cheia pe care ați descris-o dvs foarte bine, din perspectiva ambasadei unui stat sau a altuia, pentru că vorbeam despre modul în care suntem reprezentați cu demnitate și despre felul în care președintele are o anumită greutate în relațiile cu partenerii noștri din Occident, atât din Europa, cât și în relația cu Statele Unite.
IB: Am să fiu foarte plastic. Mașina României, prin Constituție, a fost gândită în anii ’90, astfel încât președintele are volanul, dar schimbătorul de viteză, accelerația și frâna sunt la Guvern. Președintele îți poate da o direcție, dar cu ce viteză se mișcă mașina noastră, dacă o ții dintr-o frână în alta, dacă îți moare motorul pentru că cel care operează schimbătorul de viteză și accelerația nu are simțul tactil sau tehnic corespunzător, asta ține de Guvern.
Eu v-aș da un exemplu. Probabil că dacă guvernele României, în acești ani, ar fi avut o politică mult mai atentă față de companiile care au dorit să investească în România, dacă ar fi analizat ofertele de ajutoare de stat pe care le au țările din Europa de Est, cu care suntem în competiție, și ar fi venit cu niște oferte cel puțin la fel de atrăgătoare, sunt convins că în România ar fi fost mai multe companii, știind direct că în urma unor analize de piață, inițial s-a optat pentru România, dar având în vedere analiza ajutorului de stat – sistem financiar care ține de Guvern – am pierdut investițiile în favoarea altor țări. Această chestiune ține de Guvern.
JB: Ce așteptări aveți de la președintele Klaus Iohannis pentru anul 2020?
IB: Dacă dl Iohannis va fi reales și sper să se întâmple acest lucru, trebuie să discutăm de câteva lucruri serioase. Situația în Parlament este destul de instabilă, fluidă și componența actuală a Parlamentului nu mai reflectă opțiunile cetățenilor. În orice țară din sistemele democratice, când se întâmplă acest lucru, există niște mecanisme constituționale prin care se pot declanșa alegeri anticipate. Vezi Grecia, de exemplu. Guvernul are autoritate dacă are legitimitate în Parlament. Cred și sper să se depună toate eforturile, dar ținând cont de complicațiile sistemului nostru, generat de prevederile constituționale, să se organizeze alegeri anticipate. Asta ar reașeza lucrurile, în sensul în care Guvernul, Parlamentul ar avea legitimitate și s-ar putea lucra serios. Președintele, în parteneriat cu Guvernul, pentru programe serioase de dezvoltare și modernizare, pentru că atunci viteza de deplasare pe direcția bună pe care o dă președintele este maximă. Dacă nu se întâmplă asta, vedeți ce s-a întânplat în ultimii trei ani, când Guvernul era prin bălării și trebuia, tot timpul, adus pe carosabil.
JB: Dumneavoastră personal ați urmărit dezbaterile prezidențiale desfășurate în România în ultimii 30 de ani?
IB: Pe toate nu le-am urmărit, iar săptămâna asta am fost, în fiecare după-amiază, în întâlniri electorale. Opțiunea mea a fost clară, nu am dubii pe tema asta. Celelalte dezbateri, credeți-mă, nu le țin minte, dar de obicei opțiunile mele au fost clare. Cert este că am fost la vot, chiar și când a trebuit, în turul II, să votez cu Ion Iliescu, în competiția cu Vadim.
JB: Considerați că acestea sunt utile pentru exercițiul democratic românesc?
IB: Eu cred că dezbaterile sunt, în general, utile, pentru clarificarea oricăror chestiuni. Discuțiile cu presa, la fel, pot clarifica tot felul de aspecte, chiar dacă întrebările sunt comode sau mai puțin comode. O cât mai multă deschidere nu încurcă, ci eventual ajută.
JB: Nu cumva prin faptul că nu acceptat dezbaterea cu Dăncilă, Iohannis a arătat frică?
IB: Cine a dorit să se convingă, s-a convins. Fondul votului de duminică nu este acesta. Fondul votului este România modernă, care nu poate fi decât România fără PSD. Nu idealizez celelalte partide mai vechi sau mai noi, dar nu puteți nega că partidul care ar în sângele lui tarele comunismului într-o pondere consistentă este, de departe, PSD.
JB: Spuneți că decizia candidatului PNL Klaus Iohannis de a refuza o dezbatere, nu doar cu doamna Dăncilă, ci și cu ceilalți candidați, a fost una corectă, la care subscrieți?
IB: Domnul Iohannis și staff-ul de campanie au explicat, de o săptămână, forma și logica după care au propus acest lucru. România fără PSD este fondul problemei.
JB: Deci nu răspundeți la întrebarea aceasta…
IB: Nu am spus că nu răspund. Vi s-a explicat de o săptămână care sunt rațiunile pentru care au luat această decizie. Dvs puteți să comentați, dacă sunt bune, dacă sunt rele…
JB: De fapt, nici dumneavoastră, în alegerile locale din 2016, nu ați participat la dezbateri, cu contracandidații dvs, dacă îmi aduc bine aminte.
IB: Nu mai știu, să știți, cum a fost în 2016…
JB: Vă alăturați celor care numesc PSD ca fiind „ciuma roșie”?
IB: Nu am spus asta. PSD este partidul care are cea mai mare responsabilitate în acești 30 de ani, pentru rămânerea României în urmă, pentru lipsa de prosperitate, pentru migrarea românilor în străinătate, pentru lipsa se autostrăzi. Aceasta este realitatea, nu o pot nega. Dar încerc să mă feresc de un anumit tip de apelative. Fiecare om care face politică are un anumit stil. Avantajul unor oameni din administrație este că noi avem instrumentul să facem ceva. Noi nu trebuie să facem foarte multe declarații, trebuie să terminăm pasajele, să asfaltăm străzile, să extindem rețelele de apă și canalizare.
JB: Regretați alianța PNL cu PSD, în cadrul USL?
IB: În lumea politică sunt anumite situații și toate partidele au o anumită responsabilitate. În directă relație cu responsabilitatea, viața te obligă să fii în anumite coaliții, la nivel județ. Asemenea situații apar și la nivel național. Nu știu ce aș fi făcut eu, însă am fost în PNL în toate deciziile partidului. Întotodeauna, am încercat să fim consecvenți, chiar dacă poate nu toate lucrurile ne-au plăcut. Dar, când ești într-o echipă, trebuie să le accepți.
CĂLIN CORPAȘ
calin.corpas@informmedia.ro
Ilie Bolojan, președintele PNL Bihor
Foto: JB
Citiți principiile noastre de moderare aici!