Bihorul are dreptul la nouă deputaţi şi patru senatori, care vor reprezenta fiecare câte o parte a Bihorului (un colegiu). Din cele 13 colegii bihorene, numai Oradiei i s-au atribuit trei colegii deputaţiale şi un colegiu senatorial. Un alt colegiu senatorial (nr. 4) e format din partea sudică a Oradiei (Nufărul – Velenţa – Universitate), zona Salontaşi zona Tinca-Ceica.
Când votăm?
Secţiile de votare se deschid duminică dimineaţa la ora 7:00 şi se închid la ora 21:00. După această oră nu mai este posibilă nicio prelungire a procesului de votare, având dreptul la vot doar cei care la ora 21:00 se găsesc în interiorul secţiei.
Unde votăm?
Fiecare cetăţean cu drept de vot, ce a împlinit vârsta de 18 ani, îşi poate exercita dreptul doar la secţia de votare la care este arondat conform adresei de domiciliu, specificată pe actul de identitate. Netransportabililor li se va putea trimite urna mobilă doar dacă se află pe raza secţiei de votare de care aparţin. Regula se aplică şi celor internaţi în spitale. Pentru urna mobilă, aceştia trebuie să posede un act medical semnat şi parafat de către medicul de familie, care să ateste că persoana este nedeplasabilă.
În schimb, deţinuţii şi arestaţii vor putea vota dacă se află pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde îşi au domiciliul.
Candidaţii au posibilitatea de a vota în colegiul în care candidează, chiar dacă au domiciliul stabilit în altă parte.
De asemenea, studenţii care studiază în alt oraş decât localitatea de domiciliu vor putea să meargă să voteze la ei acasă, deplasarea cu trenul fiindu-le decontată de stat.
Cum votăm?
La intrarea în secţia de votare, pe baza buletinului sau cărţii de identitate, alegătorul primeşte o ştampilă inscripţionată „Votat” şi două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Pe fiecare buletin de vot apar câte şase candidaţi, fiecare reprezentând câte un partid.
Obligatoriu, fiecare buletin de vot trebuie să aibă ştampila de control a secţiei de votare. Cu cele două buletine, cetăţeanul intră singur în cabina de vot, unde aplică ştampila „Votat” pe patrulaterul care cuprinde numele candidatului preferat, atât pe buletinul pentru Senat, cât şi pe buletinul pentru Camera Deputaţilor. Aplicarea mai multor ştampile duce în mod automat la anularea buletinului de vot.
După exercitarea votului, la ieşirea din cabină, buletinele de vot, împăturite, cu ştampila de control în afară, sunt introduse, fiecare, în urna corespunzătoare (sunt două urne, una pentru Senat, una pentru Camera Deputaţilor), după care alegătorul predă ştampila şi primeşte actul de identitate.
Se interzice:
*votul cu cartea de alegător, paşaportul sau oricare alt act, în afara buletinului sau cărţii de identitate!
* Este interzisă intrarea în cabina de votare a două persoane concomitent, în afară de cazul în care alegătorul solicită în mod expres să fie asistat, întrucât nu ştie sau nu poate vota singur!
*Este interzisă intrarea în cabina de vot cu aparatură electronică de natură să poată filma votul, inclusiv telefoanele mobile!
* Dacă alegătorul nu se regăseşte pe lista electorală permanentă, poate solicita înregistrarea pe lista suplimentară, după ce dovedeşte, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare respective.
Votul uninominal
– Există un singur tur de scrutin;
– Un candidat independent care primeşte majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care candidează primeşte un mandat;
– În cazul partidelor, alianţelor politice sau electorale, se vor atribui mandate doar dacă acestea depăşesc pragul electoral la nivel naţional (5% şi 6 colegii pentru partide, 3% în plus pentru o alianţă de două partide). Astfel, chiar dacă un candidat al partidului sau alianţei caştigă 50%+ 1 din voturile valabil exprimate în colegiul unde candidează, nu va primi mandatul dacă partidul, alianţa politică sau electorală nu a depăşit pragul electoral la nivel naţional;
– Dacă într-un colegiu electoral niciun candidat nu a primit 50%+1 din voturi, colegiul respectiv va fi inclus în sistemul de repartizare a mandatelor, desfăşurat de către BEC şi birourile electorale de circumscripţie. În această fază atribuirea mandatelor se realizează printr-un calcul complex al rezultatelor obţinute de competitorii electorali, pe baza numărului de voturi înregistrate la nivelul circumscripţiilor electorale, rezultate care decid practic către candidaţii cărui competitor vor fi distribuite mandatele din circumscripţiile electorale.
CANDIDAŢII BIHORENI PENTRU PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!